FOTO Campioni români la înot, înecaţi de sistem
0
Nu au ajuns la vârsta majoratului şi au deja medalii şi recorduri naţionale. Sunt campionii ţării la înot, însă un ordin din 2011 le restricţionează accesul la singurul liceu de profil din Capitală.
La vârsta de 13 ani, Ionuţ Radu are 1,82 şi arată ca un sportiv de performanţă. El este campion naţional la înot şi a bătut deja două recorduri la 50 şi la 100 de metri liber, ultimul fiind un record care stătuse în picioare timp de 26 de ani.
Participă la competiţii de la vârsta de şase ani, iar prima medalie, de bronz, a câştigat-o la ”municipale” când avea doar opt ani. Anul acesta, Ionuţ a câştigat două medalii de aur şi una de argint la ”naţionalele” din noiembrie, de la Bacău.
„Când apare la campionatele de înot, toată lumea ştie din start că va lua aurul”, spune mama sa, Beatrice Radu. Ionuţ are toate şansele să ajungă unul dintre cei mai buni înotători din România şi ar putea, în patru ani, să urce pe podium la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro, însă cel mai probabil nu pentru ţara sa natală.
Campionul este în clasa a VIII-a la liceul sportiv „Emil Racoviţă” din Bucureşti şi este antrenat la clubul Aqua de Cătălin Becheru, care, în ultimii ani, a dat cei mai mulţi campioni naţionali.
Emigrare forţată din interior
Din cauza unui ordin din 2011, Ionuţ este obligat ca, la trecerea în clasa a IX-a, să părăsească clubul şi antrenorul care l-a dus la performanţă pentru a se înscrie în clubul liceului. Aceasta este condiţia pentru a putea face parte în continuare dintr-o clasă sportivă, care îi permite să aibă destul timp pentru cele două antrenamente zilnice de câte trei ore, necesare pentru performanţă.
Pentru a nu pierde drumul pe care l-a ales în viaţă, Ionuţ şi familia sa au hotărât ca, de la anul, el să plece în Franţa, la un club de înot celebru de la Nantes – Asptt. Francezii nu vor antrena un român ca să-i întreacă pe ai lor la Rio, motiv pentru care Ionuţ va fi cel mai probabil ”naturalizat”, adică va deveni cetăţean francez, iar peste patru ani de zile va concura pentru ţara sa adoptivă, ca membru al lotului naţional de înot al Franţei.
Un alt campion naţional, Radu Duican, s-a mutat deja în Franţa la club şi câştigă acum medalii la ”naţionalele” franceze.
Ionuţ a fost deja în Franţa la şcoala de la Nantes, unde a fost primit cu braţele deschise. Cât timp a stat acolo, a participat şi la competiţii regionale de înot, unde a concurat alături de 200 de francezi şi a obţinut locul I.
Ionuţ Radu (13 ani) este campion naţional la înot de la opt ani
Oricât de mult aş vrea să particip pentru România, trebuie să aleg drumul cel mai bun, care ma va duce până la Olimpiadă, acesta este visul meu Ionuţ Radu, campion naţional la înot
”Visul meu este să ajung la Olimpiada de la Rio”
„Ca să poţi răzbi în sportul acesta, atunci trebuie ca antrenorul, sportivul, părinţii şi şcoala să meargă în aceeaşi direcţie pentru o reuşită. Dacă în România nu se poate, atunci asta e, are o singură viaţă şi nu ne putem bate joc de şansă”, spune Beatrice Radu.
„Avem atâtea talente în ţară de care efectiv ne batem joc. Acei sportivi pe care îi admirăm la campionate au în spate o muncă titanică şi noi îi vrem gata făcuţi, numai buni de podium. Dacă vrem medalii, atunci trebuie să investim în talente nu să le lăsăm să se piardă”, adaugă mama lui Ionuţ.
La 13 ani, tânărul campion a decis să plece în Franţa pentru că nu crede că România îi poate asigura viitorul pe care şi-l doreşte.
„Până acum m-am descurcat cu programul fiindcă am fost la clasă de sport, dar am hotărât să mă mut în Franţa din cauza acestei probleme, fiindcă nu am găsit altă soluţie. Decât să renunţ la înot, mai bine aleg această alternativă. Este posibil ca aşa să ajung să particip la Rio făcând parte din lotul naţional al Franţei şi, oricât de mult aş vrea să particip pentru România, trebuie să aleg drumul cel mai bun, care ma va duce până la Olimpiadă, acesta este visul meu. Drumul meu este înainte, nu pot să mă întorc”, spune Ionuţ.
5.45, ora de trezire a campionilor
Programul său zilnic începe la şase fără un sfert dimineaţa, când se trezeşte să plece la primul antrenament, apoi la şcoală şi înapoi din nou la antrenament după-amiaza. Iar seara merge la meditaţii la franceză, matematică şi limba română, având în vedere că la sfârşitul clasei a VIII-a va trebui să treacă de Evaluarea Naţională.
Ionuţ nu este singurul talent care munceşte peste 12 ore din zi pentru a ajunge la performanţă, încercând să împace antrenamentele cu obligaţiile şcolare.
Claudia Gâdea are 11 ani şi a câştigat trei medalii de aur la campionatele naţionale de anul acesta. Participă la competiţii de la vârsta de 7 ani, iar prima medalie a fost bronzul la municipale, apoi aurul. Până anul acesta, Claudia a studiat la Şcoala Centrală din Capitală, la clasa de franceză intensiv, iar acum se află la clasa a V-a, engleză intensiv, la Liceul „Emil Racoviţă”. Peste trei ani, ar putea să intre în acelaşi blocaj de sistem în care sunt acum captivi campionii mai mari.
Campioana Claudia Gâdea, 11 ani, şi antrenorul ei, Cătălin Becheru
„Prima dată am vrut doar să învăţ să înot, dar mi-a plăcut atât de mult încât am continuat şi am ales să fac performanţă”, spune Claudia. Programul ei începe tot la şase dimineaţa: are antrenamente de la 7 la 10, după care şcoală şi apoi încă două ore de antrenamente seara. Claudia nu este la clasa de sport, motiv pentru care părinţii sunt nevoiţi să negocieze cu profesorii care au ore de dimineaţă pentru ca fata lor să nu aibă probleme la şcoală.
Unii profesori de la liceu sunt înţelegători, iar copiii care se află în situaţia Claudiei pot să continue cu antrenamentele care îi duc la performanţă. Însă nu e cazul tuturor.
„Performanţa fără muncă nu se poate, asta este clar. Degeaba spunem noi că înotăm trei ore pe zi şi gata, urcăm pe podium. Dacă vrem să ne comparăm cu cei din străinătate, trebuie să muncim foarte mult pentru asta. Copilul meu este dispus să facă acest efort, dar ne lovim de această situaţie – nu ne primesc la clasa sportivă decât dacă ne mutăm la clubul liceului, care nu îmi oferă ceea ce îmi oferă clubul privat la care suntem acum”, povesteşte Ana Gâdea, mama campioanei.
Lupta cu sistemul pentru cei care aleg România
Familia Gâdea nu vrea să-şi dea copilul la un club în străinătate, preferând să se lupte cu sistemul şi să reuşească aici, în România. Mama Claudiei vrea ca fata ei să crească în familie şi nu acceptă să se despartă de ea.
Antrenorul acestor copii talentaţi, Cătălin Becheru, spune că nici el nu va pleca din ţară şi nici nu vrea ca talentele pe care le-a crescut şi le-a adus la performanţă să plece din cauza sistemului.
„Nu putem să facem sport după cum vrea consiliul de administraţie al liceului când vorbim de sportul de performanţă. Ionuţ, spre exemplu, este un copil talentat şi muncitor căruia merită să îi dăm o şansă în ţară şi care poate ar avea un alt drum aici unde şi părinţii şi antrenorul îi sunt aproape. Am ajuns în situaţia în care ne dăm campionii afară din ţară din cauza acestui sistem care nu-i ajută şi nu-i promovează. Din câte ştiu eu, la liceele de profil din ţară, dacă un sportiv cere să intre într-o clasă cu acest program special care îi permite să-şi continue antrenamentele, chiar dacă face parte dintr-un club privat, el este acceptat”, spune Cătălin Becheru.
„Rămânem aici pe baricade, avem steagul României la bazin, noi suntem patrioţi şi ne dorim să răzbim aici. Cred că ar trebui să încurajăm sentimentul de patriotism, fiindcă ne trebuie o motivaţie. Pentru ce vrem să ajungem cei mai buni? Nu ca să vizităm ţări străine sau pentru bani, trebuie să fie şi altceva, din suflet”, spune antrenorul.
Am ajuns în situaţia în care ne dăm campionii afară din ţară din cauza acestui sistem care nu-i ajută şi nu-i promovează Cătălin Becheru, antrenor
Efectele unui viciu legislativ asupra viitorilor olimpici la înot
Un ordin al Ministrului Educaţiei din octombrie 2011, semnat de Daniel Funeriu, le impune elevilor ca, în momentul în care intră la un liceu cu program sportiv, să se înscrie la clubul liceului.
Mai mult, obligaţia de a concura pentru clubul liceului se extinde încă doi ani după ce sportivii au absolvit. Liceul „Emil Racoviţă” este singurul liceu din Bucureşti cu program pentru înotători, motiv pentru care sportivii se îndreaptă spre el. Însă, ei se lovesc de această restricţie care îi rupe de programul de antrenament din ultimii ani.
„Dacă mă întrebaţi pe mine, există, din păcate, un monopol. Dacă vrei să faci sport de performanţă, eşti obligat să faci două antrenamente pe zi, iar în condiţiile în care nu avem decât o şcoală care să ne permită asta, dar care îi obligă pe elevi să se mute la clubul liceului, înseamnă că există un monopol. Aceasta este problema tuturor cluburilor private, care totuşi pot oferi mai multe decât un liceu de stat. Sportivii pot ajunge să facă un compromis, adică să nu mai facă niciodată sport de performanţă, însă asta ar însemna să ne prefacem că facem performanţă, ne păcălim reciproc”, explică antrenorul Cătălin Becheru.
Campionul Ionuţ Radu şi antrenorul său, Cătălin Becheru
Toate memoriile şi scrisorile deschise semnate de părinţi şi trimise la diverse foruri, ultima dată la Guvern, au fost date mai departe Ministerului Educaţiei pentru soluţionare. Problema a fost pasată de la o instituţie la alta şi a rămas nerezolvată.
În vara trecută, după scandalul mediatic stârnit de părinţii şi campionii la înot care au protestat în faţa Ministerului Educaţiei, secretarul de stat Stelian Fedorca a intervenit pentru a se crea la Liceul „Emil Racoviţă” o clasă a IX-a mozaic, adică o clasă în care se pot înscrie elevi care practică sporturi de performanţă diferite şi care vin de la mai multe cluburi sportive.
Clasa mozaic, la mâna conducerii liceului
Totuşi, legislaţia introdusă pe vremea fostului ministru Funeriu a rămas în vigoare, iar clasa mozaic poate să fie desfiinţată şi, fără o intervenţie similară, sportivii care intră în 2013 în clasa a IX-a vor fi nevoiţi să renunţe la antrenorul care i-a dus la performanţă pentru a se înscrie la clubul liceului.
„Aparent, soluţiile de compromis, cum e clasa mozaic, se pot obţine numai prin atenţionarea oficialilor cu şapte televiziuni în spate”, spune Cătălin Cotinghiu, tatăl Iuliei Cotinghiu, o elevă de 14 ani care are 11 titluri de campioană naţională şi cinci de vicecampioană. El este şi cel care a iniţiat petiţiile şi care îi ţine uniţi pe ceilalţi părinţi de campioni.
„La liceu se oferă doar 10 ore de antrenamente pe săptămână, în timp ce la cluburi li se oferă mult mai mult. Un antrenament nu înseamnă numai bazinul, ci şi pregătire psihologică sportivă, masaj, tot ce are nevoie un sportiv ca să ajungă la performanţă. Ni s-a spus că dacă nu venim la antrenamentele de după-amiază la liceu, atunci copiilor li se va scădea nota la purtare sau vor fi exmatriculaţi. Nu poţi să faci antrenamente cu doi antrenori diferiţi, două tehnici diferite, în două locuri diferite. Fata mea înoată deja 70 de kilometri pe săptămână, munceşte de dimineaţă până seara târziu, când să se mai ducă şi la antrenamentele de la liceu?”, spune tatăl campioanei.
Iulia Cotinghiu, 14 ani, are deja 11 titluri de campioană la înot FOTO: Arhiva personală
La clubul privat la care se duce, părinţii Iuliei nu plătesc nimic pentru antrenamente şi echipament, în condiţiile în care un costum de înot costă de la 1.500 de lei în sus. Înotul de performanţă este, totuşi, un sport scump, iar majoritatea părinţilor nu şi-ar permite să investească atâţia bani.
Cluburile din străinătate sunt dispuse să ofere burse integrale sportivilor români. Iulia Cotinghiu a primit deja două oferte din Germania şi din Austria, dar tatăl ei s-a gândit că este mult prea devreme să plece singură din ţară.
"M-am gândit că e fată, are doar 14 ani, este la o vârstă la care poate fi uşor impresionată, o vârstă fragilă şi am considerat că nu este bine pentru ea să o lăsăm de una singura chiar şi la un club de elită dintr-o ţară ca Germania, unde ar avea totul asigurat, mai puţin prezenţa familiei, dar acum, sincer, regret că nu am lăsat-o. La următoarea ofertă de genul acesta, ne vom gândi serios să o lăsăm să plece", spune tatăl Iuliei.
Declaraţii contradictorii la nivelul instituţiilor statului
Directorul Liceului "Emil Racoviţă", Lină Motea, a explicat pentru ”Adevărul”, cum se văd lucrurile din punctul de vedere al conducerii şcolii.
„În cadrul liceului, noi nu avem clase mozaic, ci clase cu program sportiv integrat de la clasa I la clasa a XII-a şi aşa ne desfăşurăm activitatea, adică avem elevii noştri la club şi avem profesorii noştri. Clasele mozaic sunt pentru acele licee care nu au propriii antrenori şi club, dar vor să le ofere sportivilor şansa la o educaţie fără să renunţe la performanţă. Noi avem aceste clase cu profil sportiv integrat conform legii şi felului în care este constituită programa liceului de peste 35 de ani”, spune directorul Lină Motea.
"Anul acesta avem o clasă a IX-a mozaic care s-a constituit în urma unei situaţii speciale fiindcă s-a intervenit de la inspectorat. Având în vedere planul de şcolarizare, noi nu putem propune clase mozaic. Nu este vorba că nu vrem să-i acceptăm pe copiii de la cluburile private, ci că nu avem voie conform regulamentului. Elevii care vor să intre la clase mozaic trebuie să se îndrepte spre instituţiile care oferă şi această variantă”, explică Motea.
Inspectorul Constantin Trăistaru, şeful Inspectoratului Şcolar din Bucureşti, explică la rândul lui că problema de la ”Emil Racoviţă” rămâne, în principiu, nerezolvată.
„Acolo e o problemă complexă şi specifică liceului fiindcă nu există un consens între părinţi şi conducerea şcolii, dacă ar fi existat, problema s-ar fi rezolvat de mult. Acelea sunt condiţiile pe care le oferă o unitate de învăţământ, dacă vreau să mă duc acolo, trebuie să le accept. Schimbarea regulamentului o poate face numai Ministerul Educaţiei", spune inspectorul.
Contactat de ”Adevărul”, secretarul de stat Stelian Fedorca a spus însă că problema liceului "Emil Racoviţă" nu ţine de minister. "Nu pot să mă pronunţ acum, nu am toate datele, dar problema ar trebui rezolvată de inspectoratul şcolar, fiindcă ţine de planul de şcolarizare", a declarat Fedorca.
Piedicile din lege
Prevederile din ordinul din 2011 contestat de părinţii campionilor la înot se referă la clasa ”mozaic”, în care intră elevii de la mai multe sporturi care fac performanţă la diferite cluburi.
În cazul în care şcoala are profesori cu specializări corespunzătoare, atunci întreaga pregătire teoretică şi practică de specialitate a elevilor trebuie să se desfăşoare, în mod obligatoriu, în unitatea şcolară, cu aceste cadre didactice.
Mai mult, chiar dacă nu sunt destui profesori cu specializări corespunzătoare, elevii vor efectua obligatoriu în unitatea şcolară cele două ore de pregătire sportivă teoretică şi 4 ore de pregătire sportivă practică.
Refuzul încheierii angajamentului de către elevi şi părinţi conduce la transferarea elevilor respectivi la clase cu alte profiluri din aceeaşi unitate sau la alte unităţi de învăţământ.
Se încarcă comentariile...
