Fenomenul abuzurilor între copii, la şcoală: un sfert din copii, umiliţi în faţa colegilor. 3 din 10, ameninţaţi cu bătaia
03 din 10 copii sunt excluşi din grupul de colegi, tot 3 din 10 copii sunt ameninţaţi cu bătaia sau lovirea de către colegi şi 1 din 4 copii a fost umilit în faţa colegilor. Asta arată primul studiu despre fenomenul de bullying în şcolile româneşti. Cu toate că există Comisii de prevenire a violenţei în fiecare şcoală, aceste nu funcţionează, atrag atenţie specialiştii.
„Salvaţi copiii” a lansat, marţi, primul studiu sociologic despre fenomenul de bullying care subliniază că atât copiii, cât şi adulţii nu conştientizează dimensiunea, dar şi efectele negative pe care le pot avea hărţuirea şi violenţa repetată în rândul elevilor. Aceasta în contextul în care, potrivit studiului, 73 la sută dintre copii afirmă că au fost martorii unei situaţii de bullying în mediul şcolar.
Ancheta sociologică, aplicată pe un eşantion care cuprinde 1260 de părinţi şi 1210 copii, dezvăluie că trei din 10 copii sunt excluşi din grupul de colegi, trei din 10 copii sunt ameninţaţi cu bătaia sau lovirea de către colegi şi unul din patru copii a fost umilit în faţa colegilor. Totodată, 73 la sută dintre copii afirmă că au fost martorii unor situaţii de bullying în şcoala în care învaţă.
Hărţuirea repetată, bătaia şi exluderea pot duce la sinucidere
Directorul de programe împotriva violenţelor din cadrul organizaţiei „Salvaţi copiii”, psihologul Diana Stănculeanu, afirmă că, alături de abuzul în familie, bullying-ul este considerat în momentul de faţă cel mai puternic factor de risc pentru sănătatea mintală a copiilor şi a adolescenţilor.
„Atât abuzul în familie, cât şi bullying-ul sunt puternic asociate nu doar cu apariţia anxietăţii şi a depresiei, ci din nefericire cu comportamentele de suicid, mai ales în rândul adolescenţilor. Când vorbim de bullying, nu vorbim doar de un conflict între copiii, ci vorbim de violenţă repetată, de hărţuire, de dezechilibru de putere între copilul care agresează şi copilul care este victimă, deci de nişte particularităţi ale acestui tip de violenţă, căreia foarte puţini dintre copiii victimă îi fac faţă şi despre care vorbesc cu mare greutate din cauza sentimentelor de vinovăţie şi ruşine care se adună în jurul acestor situaţii”, a explicat psihologul Diana Stănculeanu.
Lumea consideră hărţuirea ca pe ceva normal
Sociologul Ciprian Grădinaru, care a condus ancheta, spune că oamenii nu realizează în bătaie, excludere, hărţuirea repatată, răspândirea de zvonuri sau minciuni despre un copil ca pe ceva rău, ci consideră toate aceste aspecte ca fiind fireşti.
„O bună parte dintre copii, dar şi din adulţii, nu văd o problemă. E un fenomen social care se întâmplă. Şi noi am fost hărţuiţi când eram mici, şi noi am hărţuit pe altcineva. Din păcate, bullying-ul este văzut ca pe ceva normal. Problema este că nu se discută despre asta, pentru că nu este conştientizată problema. Doar 13 la sută dintre copii spun că au aflat de bullying la ora de dirigenţie sau într-un context educaţional, restul află de la televizor, alţii de la ora de engleză, dar mă tem că este vorba doar de termen, nu de fenomen. În general, tendinţa copiilor de hărţuire se îndreaptă către un singur copil, cel care este văzut ca diferit”, a evidenţiat sociologul Ciprian Grădinaru, care mai spune că profesorii sau adulţii văd şi intervin numai cazurile grave, vizibile, iar cele mai multe cazuri nu sunt vizibile adulţilor.
Agresivitatea de acasă este dusă la şcoală
La rândul ei, preşedintele executiv „Salvaţi Copiii” România, Gabriela Alexandrescu, a subliniat cât de mare este legătura dintre agresivitatea şi abuzul din familie cu violenţa din cadrul şcolii.
„Un copil victimă a abuzului în familie are şanse crescute să ducă comportamentul violent mai departe în relaţiile cu colegii şi prietenii. Din această perspectivă se confruntă cu un dublu risc. 63 la sută din copiii chestionaţi într-un studiu din 2013 afirmau că sunt bătuţi acasă sau că se folsesc metode violente, fizice de educaţie, între ghilimele. 87 la sută dintre ei mărturiseau că au fost cel puţin o dată implicaţi într-o situaţie de abuz verbal şi umilinţă în contextul şcolii. În aceste condiţii, nu este o surpriză faptul că nivelul de violenţă pe care îl copii îl manifestă în relaţie cu colegii şi prietenii pare să fi crescut”, a spus preşedinteleexecutiv „Salvaţi Copiii” România, Gabriela Alexandrescu.
La nivelul Capitalei, peste 12.000 de elevi consiliaţi în grupuri, în primul semestru
Directorul general al Centrului municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CMBRAE), Aura Stănculescu, recunoaşte că la nivelul şcolilor fenomenul de violenţă s-a intensificat în ultimii ani, fapt certificat şi de numărul activităţi de informare şi prevenire.
Astfel, potrivit acesteia, în primul semestru al anului şcolar 2016-2017 consilierii din cadrul CMBRAE au realizat 608 activităţi de prevenire a fenomenului de bullying.
„Asta înseamnă că fiecare dintre cei 203 profesori consilieri care îşi desfăşoară activitatea în 353 de unităţi şcolare au făcut peste 3 activităţi de prevenire pentru acest fenomen. Au fost consiliaţi în grup 12.380 de elevi pe această problematică, iar individual, respectiv copii care au fost victime sau agresori, 1.255. Dintre aceştia, 550 de cazuri au fost raportate ca fiind ameliorate”, a arătat directorul general al CMBRAE, Aura Stănculescu.
Comisii de prevenţie a violnţei în şcoli, doar pe hârtie
Psihologul Diana Stănculeanu spune că pentru reducerea fenomenului de bullying este nevoie de o intervenţie pe mai multe paliere, de la familie până la personalul auxiliar al şcolii, dar şi dezvoltarea unor politici publice naţionale pentru a reglementa apecte privind prevenţia, conştientizarea fenomenului, dar şi construirea unor programe de construire a abilităţilor sociale.
Însă aceasta mai spune că, de fapt, pe lângă consilierul şcolar, unităţile de învăţământ sunt obligate să aibă Comisii de prevenire a violenţei, care există pe hârtie, dar nu sunt funcţionale.
„Din nefericire, niciunul dintre elevii prezenţi în focus grupurile calitative ale cercetării nu ştiau despre existenţa unei Comisii de prevenţie în şcoala lor. Fiecare şcoală este obligată să aibă astfel de comisii. Pe hârtie există. În fiecare şcoală, nişte cadre didactice sunt desemnate să funcţioneze în această comisie. Ce se întâmplă în aceste comisii, însă este o nebuloasă, care variază de la o şcoală la alta. Propriu-zis nu funcţionează”, a spus, pentru Adevărul, psihologul „Salvaţi Copiii” Diana Stănculeanu.
Ministrul Educaţiei promite mai multe investiţii în zona consilierii şcolare
Ministrul Educaţiei, Adrian Curaj, prezent la lansarea studiului, a promis că va încerca să aducă o investiţie mai puternică în zona consilierii în şcoală.
„Consilierea aceasta psihologică nu a beneficiat de nimic consecvent în ultimii ani şi aş vrea să avem mai multe programe şi o să avem programe din fonduri europene. Este unul dintre punctele importante. Aş vrea o ivestiţie mai puternică în jurul consilierii”, a spus ministrul Educaţiei, Adrian Curaj.
Acesta a mai spus că în acest moment Ministerul lucrează la introducerea unui Cod de etică în şcoli, care să cuprindă sancţiuni pentru comportamente care se situează în afara cadrului legal care guvernează sistemul de învăţământ, dar şi la un statut ale elevului.
Se încarcă comentariile...
