DEZBATERE Crearea claselor de elită, discriminare sau performanţă? Capitala va avea 56 de clase intensive anul viitor
0
Tendinţa sistemului educaţional românesc de a favoriza elitele în detrimentul elevilor de nivel mediu şi slab aduce ţării medalii la olimpiadele internaţionale. Per ansamblu, învăţământul românesc are însă de suferit, susţin specialişti în educaţie şi psihologi.
Intenţia unei şcoli din Capitală de a crea o clasă de „elită“ cu cei mai buni elevi la matematică de clasa a V-a, dintre cei deja selectaţi la profilul intensiv, a dus la amendarea cu 1.000 de lei de către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) şi a născut o dezbatere aprinsă între părinţi, care au reclamat cazul, profesori şi specialişti.
În timp ce oamenii din sistem susţin că performanţa se obţine prin selecţia celor mai buni şi educarea lor alături de elevi de acelaşi nivel, specialiştii şi psihologii spun că terenul este unul sensibil: atât părinţii, cât şi statul ar trebui să înţeleagă faptul că elevii sunt diferiţi şi trebuie să existe acelaşi sprijin şi pentru cei de nivel mediu şi pentru elite.
Practic, astfel de clase unde învaţă în regim intensiv elevii foarte buni la o limbă străină sau la matematică se înfiinţează anual, cu acordul părinţilor, spune inspectorul general şcolar din Bucureşti, Constantin Trăistaru, instituţia fiind şi cea care acordă avizele în acest sens.
„Iniţial, părinţii au acceptat această ierarhizare, dar atunci când s-au trezit cu copiii în ultima clasă, normal că au fost nemulţumiţi şi au făcut plângeri”, explică acesta cazul care a izbucnit la Şcoala Gimnazială nr. 81. „Aici, copiii deja intraţi la două clase de intensiv matematică au dat un nou test de competenţe, iar cei mai buni dintre ei urmau să alcătuiască o clasă de elită“ , a explicat pentru „Adevărul” preşedintele CNCD, Asztalos Csaba.
„Legea interzice clasele de elită“
„Clasei mai slabe nu i s-au asigurat aceleaşi condiţii de învăţământ, cum ar fi profesori la un anumit nivel, în condiţiile în care Legea Educaţiei interzice orice test de acest gen pentru formarea claselor de elită”, a mai spus preşedintele CNCD, adăugând că deocamdată este un caz singular de amendă pe discriminare „elitistă“ la şcoală. Reprezentanţii şcolii amendate nu au vrut să ofere niciun comentariu cu privire la acest caz, sesizat de către un părinte al cărui copil intrase în clasa formată din elevii mai slabi.
Totuşi, au fost create clase speciale în liceele care se laudă cu olimpici internaţionali, vârfurile prin care România s-a remarcat la nivel mondial. Profesorii de aici susţin că astfel de performanţe nu se pot obţine decât lucrând cu elitele separat, creând o altfel de competiţie. „Fiecare copil are un ritm de dezvoltare diferit, atât fizic, cât şi intelectual. Mă confrunt şi eu frecvent cu situaţia în care părintele este ofensat dacă îi spui că al lui copil nu este cel mai bun. Dacă vrei să ajungi la performanţe la nivelul olimpiadelor internaţionale, atunci trebuie să ai clase de elite. După mine, discuţia este una de natură etică, în niciun caz una de natură juridică, încât şcoala să primească amendă din partea CNCD”, a spus profesorul George Trifan, care predă informatică la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti, instituţie care a dat aproape jumătate dintre cei 29 de olimpici de aur ai ţării din 2013.
Şi psihologul şcolar Diana Ioaneş de la Colegiul Naţional bilingv „George Coşbuc” din Capitală susţine că, în lipsa unei trieri, rişti să-i pierzi pe cei mai buni. „La noi se dă examen de limba engleză şi cei mai buni intră. Este neetic? E ca la muzică, dacă ai talent intri la Liceul Enescu, sau dacă ai talent la desen, intri la Toniţa. Dacă nu ai, e discriminare?“, a spus Ioaneş.
Elitele părăsesc de obicei România
Pe de altă parte, Emanuel Beteringhe, care are masteratul în management educaţional la King’s College London, spune că prioritar pentru un sistem de educaţie este să se remedieze nivelul elevilor slabi şi nu doar căutarea de soluţii pentru cultivarea elevilor de elită, mai ales dacă este în detrimentul celorlalţi.
"Ideal, ar trebui să le facem bine pe amândouă, dar dacă avem de ales, prima e mai importantă. La nivel de sistem, cultivarea elevilor ‘de elită’ nu are nici argumente puternice de ordin educaţional, nici argumente pragmatice de ordin economic. La testele PISA, TIMMS, PIRLS etc şcolile ‘bune’ şi elevii ‘de top’ sunt în media europeană sau peste. Ce ne plasează la capătul listei europene este nivelul şcolilor ‘slabe’ din urban şi a celor din mediul rural. Din punct de vedere economic, investiţia cea mai rentabilă este în ridicarea nivelului elevilor ‘slabi’. Probabilitatea ca aceştia să rămână în ţară este mult mai mare decât în cazul elitelor. Din cauza felului în care arată sistemul de educaţie şi piaţa muncii, aceştia din urmă sunt mult mai predispuşi să contribuie la bunăstarea altor ţări”, este de părere specialistul.
Există o sumedenie de studii care pun la îndoială beneficiile aduse în performanţa şcolară elevilor ‘de top’ faţă de dezavantajele aduse ‘celorlalţi’ elevi şi ecosistemului şcolii per ansamblu. Exemplul cel mai bun este Finlanda, ţara cu cel mai performant sistem de educaţie din lume, în cadrul căruia regăsim numai şcoli şi clase ‘mixed-abilities’. Emanuel Beteringhe, expert management educaţional, preşedinte ARDOR Muntenia
Mihai Copăceanu, psiholog şi blogger adevarul.ro, spune că există şi avantaje, dar şi dezavantaje ale unei astfel de clase de elită: avantajul olimpicilor şi al creierelor luminate versus dezavantajul stigmatizării celorlalţi.
„Psihologia ne învaţă că fiecare persoană este unică şi trebuie tratată cu respect şi în mod individual, creşterea şi dezvoltarea reprezintă un proces, că elevii îşi schimbă opţiunile, îşi descoperă noi talente şi se pot reorienta în parcursul lor educaţional. Că cel care a luat un 4 la biologie a devenit cel mai bun medic“, este de părere Copăceanu. Concluzia: „Sarcina legiuitorului este de a crea un parcurs educaţional care să stimuleze calităţile personale ale fiecărui elev şi implicit ale elevilor geniali“.
Părintele român ar trebui să înţeleagă că elevii sunt diferiţi, şi copiii lor asemenea, şi că a nu avea rezultate bune la matematică nu înseamnă că eşti prost şi nici stigmatizat sau discriminat. Mihai Copăceanu, psiholog şi blogger adevarul.ro
56 de clase intensive în şcolile din Bucureşti
Legea prevede că se pot organiza examene de triere în şcoli, în clasa a V-a, pentru clasele cu predare în regim intensiv, în special pentru limbi stăine, dar şi pentru matematică. Inspectorul şcolar general Constantin Trăistaru spune că pentru anul şcolar 2014-2015, în Bucureşti vor fi 56 de clase de a V-a cu predare intensivă, în care se va intra pe baza unui examen, în funcţie de materie.
„Doar o singură şcoală e cu semnul întrebării, restul sunt în conformitate cu legea şi acolo o să dau acordul. Majoritatea acestor clase sunt de intensiv engleză sau o altă limbă străină, dar sunt şi de arte”, a explicat Trăistaru un sistem care este utilizat în general de şcolile care vor rezultate bune.
În ceea ce priveşte Şcoala Gimnazială Nr. 81 din Capitală, amendată de CNCD, 13 elevi au luat sub 5 la Evaluarea Naţională din 2013 şi 36 au obţinut note peste 9, din totalul de 92 de candidaţi. Iar cea mai mare medie de admitere la liceu în rândul absolvenţilor săi a fost 9,96. În total, 38 de copii au avut media de admitere la liceu peste 9. Cea mai mică medie la Capacitate 2013 a fost 2,90 şi cea mai mică medie de absolvire a fost 6,86.
Trăistaru a mai spus că trierea adevărată în funcţie de nivelul elevilor se face abia la admiterea de la liceu. Directorii liceelor de stat de top din ţară sunt de acord că este o problemă atunci când într-o clasă există elevi de nivel diferit: scade nivelul elitelor, în timp ce copiii mai slabi nu recuperează cât ar putea.
„Dacă vrem elite şi lucrăm numai cu ele, atunci îi pierdem pe ceilalţi copii şi viceversa, deci trebuie găsit un echilibru”, a spus directorul Colegiului Naţional „Gheorghe Lazăr”, Victor Nicolae.
Încă o şcoală amendată de CNCD, pentru tentativa de a forma o clasă „de elită”
O şcoală generală din Capitală a fost amendată cu 1.000 de lei de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), pentru că a organizat un concurs în urma căruia elevii mai buni la matematică să facă parte dintr-o clasă „de elită”. Luna aceasta, CNCD a mai amendat-o cu aceeaşi sumă şi pe directoarea unei şcoli din Bucureşti pentru discriminarea unui copil cu sindromul Asperger.
Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a amendat-o cu 1.000 de lei pe directoarea unei şcoli din Capitală, care ar fi făcut presiuni pentru mutarea de la clasă a unui elev cu sindromul Asperger, informează Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi (CEDCD).
De la începutul anului şi până acum, 161 de elevi români au adus României medalii şi premii la olimpiadele internaţionale, 29 dintre ei intrând pe lista olimpicilor de aur ai ţării. Lista se va mări după finalizarea competiţiilor din perioada octombrie-decembrie 2013, potrivit Ministerului Educaţiei.
Ministerul Educaţiei face primul pas pentru sprijinirea elevilor supradotaţi
Statul va organiza competiţii şcolare, culturale şi sportive şi va susţine financiar atât participarea elevilor la concursuri naţionale şi internaţionale, cât şi premierea celor care au performanţe deosebite, potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern propus de Ministerul Educaţiei. De asemenea, vor fi premiaţi, cu întârziere, olimpicii din anul şcolar 2010-2011.
Copiii geniali, priviţi cu ostilitate de statul român
Statul român şi-a asumat legal susţinerea copiilor supradotaţi, însă, din lipsă de fonduri,totul a rămas pe hârtie. Specialiştii susţin, mai mult, că sistemul actual îi inhibă şi le este astfel ostil.
Copiii supradotaţi, viitorul ignorat al României
Pe hârtie, România este fruntaşă în lume la capitolul micuţilor cu abilităţi mentale peste medie. În lipsa unor alternative de educaţie, aceştia fie se plafonează, fie sunt priviţi ca nişte ciudăţenii ale naturii, având mari greutăţi de integrare socială.
Se încarcă comentariile...
