Cum scăpăm de vizele de flotant? "Nu există școli atât de bune încât să merite să-ți crești copilul în trafic"

În plin proces al înscrierilor copiilor în învățământul primar, fenomenul vizelor de flotant nu a dispărut nici anul acesta. Tertipul administrativ este folosit pentru accesul elevilor la școlile percepute ca ,,mai bine cotate" și reflectă atât competiția acerbă între părinți, cât și neîncrederea profundă în sistemul de învățământ. Într-o societate în care renumele școlii contează mai mult decât parcursul real al copilului, părinții ajung să facă alegeri care afectează inclusiv rutina și dezvoltarea celor mici, atrag atenția specialiștii. 

Anunț de vânzare pentru viza de flotant, postat odată cu începerea înscrierilor la școală Sursa: Olx

Bucureștiul este, în mod categoric, și capitala vizelor de flotant. Pe site-urile de anunțuri, fenomenul este deja vizibil și explicit: fie proprietarii oferă vize de flotant contra cost, fie părinții caută, iar sumele pe care sunt dispuși să le plătească nu sunt deloc modice. Spre exemplu, cineva anunță că oferă 1.500 de lei în schimbul unei vize de flotant în zona Liceului Nicolae Iorga, unitate de învățământ unde elevii pot fi înscriși de la clasa pregătitoare. 

Sursa: Captură Anunțul Telefonic

"Nu cumpără o viză de flotant, ci o promisiune"

Se conturează astfel o piață informală, în care și locul la școală are un preț, deși elevii pot fi înscriși automat la școala de circumscripție. Practica se traduce printr-un timp mai mare petrecut de copii în trafic, dar și disporporționalități în ocuparea locurilor din unitățile de învățământ. De ce persistă acest fenomen? Gabi Bartic, expertă în educație, spune: 

"Pentru că încearcă, în felul lor, să reducă riscul. Nu cumpără o viză de flotant, ci o promisiune: că dacă ajung la o „școală bună”, copilul lor va avea un parcurs mai sigur. Problema este că această promisiune e fals simplificată. În spate sunt, de fapt, neîncrederea în calitatea sistemului în ansamblu, presiunea socială („toți merg acolo”) și lipsa unor repere clare despre ce produce cu adevărat învățare. Așa că apare scurtătura: nu mai alegi școala pentru copil, alegi adresa pentru acces la iluzia că acea școală va însemna cu siguranță rezultat bun pentru copil". 

Daniela Voinea, director al Școlii Gimnaziale Sfinții Voievozi din București, situată în apropierea Gării de Nord, menționează un motiv pe care mulți dintre părinți nu îl rostesc probabil cu voce tare, dar care în practică este întâlnit: cel al evitării diversității sociale.

"Nu știu de ce fugim. De realitatea care ne înconjoară, de copiii care sunt din diverse medii? Asta este societatea în care trăim. (...)Nu trebuie să ținem copiii sub un glob de sticlă. După ce se sparge globul, ce ne facem?" 

Demontarea unui mit

Una dintre cele mai persistente convingeri este că școlile cu renume produc automat elevi performanți. Gabi Bartic consideră că este doar un mit, care - deși este inconfortabil - poate fi ușor demontat:

"Majoritatea școlilor „cu renume” nu produc performanță, ci o selectează. Adună copii din familii deja implicate, cu resurse și sprijin suplimentar, care sunt (iată) dispuse la mici „optimizări” pentru propriul copil, iar rezultatele reflectă acest context, nu neapărat valoarea adăugată de școală. În ciclul primar, ceea ce contează cu adevărat nu este brandul instituției, ci calitatea interacțiunii dintre profesor și copil, ritmul adaptat, feedbackul real și climatul clasei. Pe termen lung, nu „unde ai făcut clasele 1–4” face diferența, ci dacă ai învățat să gândești, dacă ți-a rămas curiozitatea și dacă ai încredere în tine ca elev."

Presiunea "școlilor bune" și realitatea din teren

Daniela Voinea, director al Școlii Gimnaziale Sfinții Voievozi din București, spune că diferențele percepute între unitățile de învățământ sunt adesea exagerate.

„Contează foarte mult profesorul din învățământul primar, care de obicei este la fel de pregătit și la o școală unde se fac vize de flotant - și dacă Ministerul de Interne ar verifica, am găsi câte zece familii într-un apartament - și la o școală ca a mea”.

Directoarea vorbește și despre o realitate care derivă direct din acest fenomen: supraaglomerarea școlilor. 

"Există o presiune foarte mare pe școlile dorite. De partea cealaltă, pentru părinți și copii, programul nu va fi foarte convenabil. Pentru că sunt ore - din ce am auzit de la colegii mei - de la 08:00 la 11:00, de la 11:00 la 13:30, de la 13:30 la 15:00. Și atunci părintele își dă seama că nu poate să îl ducă sau că este foarte obositor pentru copil.  Am înțeles că au existat școli care aveau două ture de clasă pregătitoare. O să se spună <<Bine, dar de ce nu se construiesc școli?>>. Dar de ce nu se merge la școala de peste două străzi?"

Elevi care se întorc la școala de proximitate

Daniela Voinea spune că există și situații în care, după ce lovesc de realitatea rutinelor complicate pentru copii - ore fragmentate, navetă zilnică, lipsă de timp pentru odihnă și recreere - sunt și părinți care aleg să îi transfere la școala de proximitate, unde îi puteau înscrie automa de la început.

"Părinții își schimbă mentalitatea de abia după ce realizează că este foarte greu. Vin să ceară un transfer la noi după două-trei module, pentru că observă că ori copilul nu s-a adaptat, ori e prea obosit, ori e mai bine aici. Am avut astfel de situații, în care părinții ar fi putut de la început să opteze pentru Școala Sfinții Voievozi și au preferat să meargă într-o altă școală. Apoi se întorc."

Ce arată fenomenul vizelor de flotant

Fenomenul vizelor de flotant indică o lipsă profundă de încredere în calitatea medie a școlilor și probleme structurale ale sistemului, crede Gabi Bartic.

"Când părinții simt că trebuie să trișeze sistemul pentru a-și proteja copilul, avem deja o problemă structurală. În același timp, fenomenul vorbește și despre o societate care a internalizat ideea că regulile sunt negociabile și că soluțiile individuale sunt mai eficiente decât cele colective. Nu fugim, de fapt, SPRE școli „bune”, ci DINSPRE școli în care nu avem încredere. Iar asta spune mai mult despre sistem decât spune despre părinți."

Rolul real al învățământului primar

Gabi Bartic subliniază că învățământul primar nu ar trebui să fie o cursă pentru „a fi în față”, ci etapa în care se construiește fundamentul: cititori competenți, gândire de bază, încredere în propriile capacități și relația copilului cu învățarea.

"Este vârsta la care contează enorm atenția individuală, ritmul potrivit și siguranța emoțională. Paradoxal, exact aceste lucruri devin mai greu de asigurat în școlile foarte căutate, unde clasele se aglomerează în jurul reputației."

Mesajul acesteoa către părinți este clar: 

"Nu vă cumpărați o adresă mai bună pentru școală, cumpărați-i copilului vostru anii pierduți pe drum, zilnic, în trafic, în timp ce vă spuneți că a meritat. Nu există școli atât de bune încât să merite să-ți crești copilul în trafic”

La rândul său, Daniela Voinea spune:

"Rugăm părinții să facă în așa fel încât să le fie cel mai comod copiilor. Insist ca totul să fie făcut în favoarea copilului: pentru liniștea lui, pentru odihna lui (care este absolut necesară la vârsta asta)."

Cum se fac înscrierile la clasa pregătitoare

Încrierea copiilor în clasa pregătitoare pentru anul școlar 2026–2027 a început pe 26 martie. Părinții au timp până pe 6 mai să completeze cererea - online sau direct la școala la care solicită înscrierea - și să o depună la secretariatul unității de învățământ. 

Pentru părinții ai căror copiii  împlinesc 6 ani până la data de 31 august 2026, înscierea este obligatorie. În schimb, copiii care împlinesc 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2026 pot fi înscriși în clasa pregătitoare în baza unei recomandări (eliberată de unitățile de învățământ cu nivel preșcolar) sau în baza evaluării Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională/Centrului Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE/CMBRAE). 

Regulile Ministerului Educației prevăd că părintele poate opta: 

1. pentru înscrierea la şcoala de circumscripţie: în această situaţie, copilul este automat înscris, în baza validării cererii de înscriere;

2. pentru o unitate de învăţământ, alta decât şcoala de circumscripţie: în această situaţie, copilul este înscris în limita locurilor libere şi, dacă este cazul, pe baza criteriilor generale şi, ulterior, a criteriilor specifice de departajare.

Pe 21 mai, în unitățile de învățământ și pe site-urile inspectoratelor școalr vor fi afișate listele elevilor înmatriculați și a locurilor rămase libere. 

Listele finale vor fi afișate de fiecare școală în parte pe 16 iunie.