Cum poate fi rezolvată problema elevilor agresivi. Un nou scandal zguduie o școală românească
0Scandal monstru la o școală din Constanța! Părinții mai multor elevi de clasa a treia refuză să-și mai trimită copiii la ore din cauza unui coleg agresiv care ar teroriza întreaga clasă. Specialiștii în educație sunt de părere că astfel de cazuri de violență și bullying ar putea fi prevenite. Însă, spun aceștia, trebuie să existe deschidere și voință, atât din partea dascălilor, cât și din partea tuturor părinților.
Pumni, înjurături, bullying, agresiuni și volență verbală. Astfel de scene se petrec aproape zilnic în Școala 45 din Constanța, acuză părinții revoltați. Cât despre dascăli, aceștia se declară neputincioși. „Am fost agresaţi şi noi, cadrele didactice, violenţă verbală. Am chemat şi poliţia, s-a sunat la 112", a mărturisit învăţătoarea care predă la clasa cu probleme.
Vorbim despre o situație scăpată de sub control și în fața căreia toată lumea ridică din umeri. „Am anunțat DGASPC-ul, Poliția, Siguranța școlară, tot ce scrie în procedură. Ancheta este în curs”, spune și directoarea școlii care așteaptă ca problema să fie rezolvată de autorități. Însă lucrurile nu sunt deloc simple. Motivul? Copilul agresor este un copil cu probleme grave de comportament și care trebuie ajutat să se integreze în colectivitate. Nu poate fi dat afară din școală. Dimpotrivă. Are nevoie de îndrumare, de atenție, de ajutor din partea tuturor. Ce s-a întâmplat în realitate? De-a lungul celor trei ani de studiu, elevul a fost mutat dintr-o școală în alta, iar responsabilitatea în ceea ce-l privește, pasată între dascăli ca o minge de ping-pong. Însă, problema este departe de a fi rezolvată în acest fel.
Dascălii au nevoie de instruire în gestionarea problemelor copiilor cu CES
„O astfel de situație trebuie gestionată cu mare atenție”, a comentat pentru „Adevărul” Claudia Cârstocea, profesor pentru învățământul primar la o școală gimnazială din Chiajna, care s-a confruntat ea însăși cu două cazuri problematice. „Un copil cu cerințe educaționale speciale este dificil de ținut sub control. Căci, pe tine, ca dascăl, nu te învață nimeni cum să procedezi. Iar cei mai mulți o fac după ureche, după cum consideră ei că este mai bine. Însă orice pedagog are nevoie de o instruire în acest sens. Să știm cum să procedăm. Cum să punem problema. Cum să abordăm situația în fața părinților copilului agresor și a victimelor”.
Învățătoarea consideră că această problemă cu care se confruntă dascălii ar putea fi evitată dacă studenții facultăților de psihopedagogie specială ar face practică mai ales în clasele unde există copii cu astfel de probleme. Să prindă experiență, să învețe pe propria lor piele Iar apoi, când ies din facultate, să știe cu ce au de-a face. Nu în ultimul rând, mai spune dascălul, să nu uităm că în România acești copii, deși se dorește integrarea lor, sunt lăsați în clasă fără nici un sprijin din partea nimănui. „Sunt total de acord cu incluziunea și cu integrarea lor, însă am preluat modele din afară fără să le adaptăm câtuși de puțin la realitatea cu care ne confruntăm în România. De exemplu, în toate sistemele din afară, unui copil cu CES, cu probleme, mai ales în cazul în care este și agresiv, i se atribuie cel puțin o persoană abilitată. Așa numitul „shadow” care la noi nu există”. Elevul este lăsat în grija învățătorului care nu se poate ocupa de el așa cum ar trebui din două motive: nu este instruit în acest sens și nu are timp s-o facă.
Acești elevi sunt condamnați de un sistem care se bate cu pumnul în piept spunând că vrea să-i integreze, dar care, de fapt, nu ridică un deget pentru a face ceva concret. Problema cade pe umerii dascălilor și ai părinților care acuză comportamentele agresive ale acestor copii și care își fac, de multe ori, singuri dreptate.
Învățătoarea Claudia Cârstocea consideră că problema integrării copiilor cu CES ar putea fi rezolvată dacă la aceeași căruță am trage toți: sistemul de învățământ, profesorii, dar mai ales părinții. „Părinții au cel mai important rol, aș spune. Pentru că am întâlnit părinți care nu acceptă faptul că au un copil cu CES, dar și părinți care resping ideea de integrare a unui copil cu probleme de comportament. Apoi, am întâlnit părinți disperați, chinuiți, ajunși la capătul puterilor, fără nici o speranță. Și care din start sunt cu garda sus, încercând să-și protejeze copilul”.
Rezistența unora în fața adevărului este extrem de puternică și nici nu putem judeca acest aspect. „Sunt copii cu probleme dar nediagnosticați, care nu au fost văzuți de nici un specialist. Motivul? Părinții nu-și doresc stigmatizarea lor pe viață”.
Soluția? Să fim oameni unii cu alții
Din punctul de vedere al dascălului, soluția este să fim și unii și alții, în primul rând, oameni. „Să ne înțelegem unii pe alții. Să înțelegem drama pe care o trăiesc părinții copiilor cu probleme de comportament și învățare, să înțelegem și frustrarea celorlalți”. E greu de digerat momentul în care copilul tău vine de la școală bătut. Însă, consideră dascălul, o comunicare bună și un grad mai ridicat de toleranță ar putea face diferența. „Eu am apelat la umanitate, la bunătate, la înțelegere. Am vorbit cu părinții din ambele tabere, chiar cu copiii de la clasă. Și am reușit să integrez doi elevi problematici. Dar trebuie să te implici, să-ți pese, să fii responsabil. Am cerut și am obținut un parteneriat cu părinții. Iar lucrurile au mers înspre bine”.
Învățătoarea Claudia Cârstocea, pe lângă faptul că a absolvit psihopedagogie specială, a urmat un curs în urma căruia a învățat și mai bine cum să gestioneze situațiile în care sunt implicați elevi cu nevoi educative speciale. „Am urmat un curs care se numește „Mentalitate deschisă în educație” organizat de Asociația SuperTeach, al cărei membru sunt, și care a avut un impact absolut uriaș asupra mea. În urma acestui curs am devenit și facilitator al acestui program, adică predau la rândul meu profesorilor acest curs. Nu pot să spun că rezolvă problemele copiilor cu CES, însă este un curs absolut revelator, care te face să-ți schimbi optica în ceea ce privește educația acestor copii”, a mai spus învățătoarea.