Cum explică experții rezultatele tot mai slabe la Evaluarea Națională

O rată de participare la examen mai mică decât cea de anul trecut, sensibil mai multe medii sub 5 și o proporție relativ egală de medii de 10. Acestea sunt rezultatele înainte de contestații, anunțate miercuri de Ministerul Educației la Evaluarea Națională de anul acesta.

Foto: Arhăvă

Din numărul total de elevi prezenți la Evaluarea Națională 2023 – 154.115 –, 117.507 au obținut medii mai mari sau egale cu 5, rezultând o rată de 76,2%, față de 82,3%, în 2022 și 76,8%, în 2021. Față de anul trecut, 23,8% dintre elevi au luat medii sub 5, comparativ cu 17,7%, în 2022. Proporția mediilor sub 5 este comparabilă cu cea din 2021 – 23,2% și aproximativ egală cu cea din 2022 – 23,8%.

429 de absolvenți de gimnaziu au încheiat examenul cu media 10, față de 221, anul trecut, respectiv 132 în anul 2021. Datele arată că dacă până acum Matematica era punctul dureros al examenului de Evaluare, acum, nici măcar la Limba și literatura română elevii nu mai reușesc să obțină note bune. Astfel, la proba de Limba română, 119.732 de elevi, adică 77,4%, au obținut note mai mari sau egale cu 5, față de 85,9%, în 2022 și 83,9%, în 2021.

La Matematică, 116.301 elevi, adică 75,4%, au luat note mai mari sau egale cu 5, față de 77,5%, în 2022 și 67,4%, în 2021.

În județul Dâmbovița, unde lucrările scrise ale absolvenților de clasa a VIII-a au fost evaluate digitalizat în cadrul programului-pilot derulat de Ministerul Educației, rezultatele au arătat că 69,2% dintre elevi au obținut medii mai mari sau egale cu 5, față de 76,6%, anul trecut, primul an în care proiectul s-a derulat. Rata de participare a fost de 94%, numărul mediilor de 10 fiind de 2.

Datele statistice mai arată că, în mediul rural, 2 din 5 elevi sunt sub media 5, iar 70% nu au reușit să ia nici măcar media 7.

Cum comentează experții

Profesorul Ștefan Vlaston, expert în Educație, spune că rezultatele tot mai slabe ale elevilor la Evaluare nu sunt surprinzătoare. Ele sunt consecința unei calități foarte reduse a învățământului românesc: „Nu spun eu, o spune fostul ministru Sorin Cîmpeanu, care declara că am ajuns cu calitatea educaţiei într-un punct de minim. Este o concluzie tristă. Acelaşi lucru ni le spun testele PISA, acelaşi lucru ni le spun rezultatele la examenele naţionale, acelaşi lucru ni-l spune mediul universitar atunci când se plânge de calitatea slabă a absolvenţilor din învăţământul preuniveristar“, punctează expertul.

Acesta observă că dacă raportăm numărul elevilor promovaţi la numărul elevilor existenţi în clasa a VIII-a, rezultă o proporție de 66%. „Iată câteva exemple de procente de promovare: Teleorman: 57%; Călăraşi: 58%“, mai spune profesorul. Vlaston face un istoric al nepromovării la Matematică, medii sub 5, din 2018 și până anul acesta. Cifrele au fost următoarele: în 2018 – 38,6%; în 2019 – 37,2%; în 2021 – 32,6%; în 2022 – 22,5%; în 2023 – 24,6%: „În anii 2018, 2019, 2021, neafectaţi de pandemie, au picat la matematică mai mulţi decât în anii 2022, 2023, ani afectaţi masiv de pandemie! Cum se explică miracolul? Îi las pe cititorii mei să îşi explice! Mie îmi este greu să înţeleg! Ne-am întors în etapa mistificării şi minciunii?“.

Polarizare tot mai mare

Statistica Ministerului Educației mai arată că, deși numărul mediilor sub 5 a fost mai mare anul acesta comparativ cu anul trecut, respectiv 36.608, în 2023, față de 26.328, în 2022, numărul mediilor de 10 a fost dublu anul acesta, respectiv 429, față de 221, în 2022. „Asta ne arată că, la fel ca și în alte domenii, și în Educație avem de-a face cu o polarizare. Ar trebui să ne uităm unde este media, și senzația mea este că media coboară. Polarizarea este cauzată de faptul că avem tot mai multe familii care, din motive variate, nu mai pot să urmărească deloc evoluția copilului, e vorba de familiile cu părinți plecați la muncă în străinătate, de familiile care lucrează și programul nu le permite să urmărească evoluția școlară a copilului, și copilul se pierde“, explică expertul în Educație Mihai Maci.

Materia este atât de abstractă, mai spune Maci, încât un copil care stă acasă și încearcă să-și facă temele – dacă nu are un talent deosebit la materiile științifice – e aproape imposibil să le rezolve: „Ca atare, tot mai mulți din partea de jos a societății, oameni cu venituri mici, pierd contactul cu școala de la vârste mici“. De partea cealaltă, există un anumit număr de familii în care părinții își permit să plătească pe cineva care să se ocupe de copiii lor. „Există absolvenți de studii superioare care funcționează exact ca pe vremuri în familiile aristocratice, ca profesori particulari ai copiilor. Există copii din liceele bune, din municipiile reședință de județ care, la materiile care contează pentru admiterea la facultate, pentru plecarea la studii în străinătate, sunt meditați de către 2-3 profesori, la o materie. Sigur că acolo se vede“, atrage atenția Mihai Maci.

În opinia acestuia, în analiza rezultatelor la Evaluare, argumentul pandemiei este unul care stă în picioare și ar trebui studiat cu mare atenție.

Deocamdată, nimeni nu spune nimic despre un lucru foarte important, atrage atenția expertul în Educație, legat de ce se întâmplă cu elevii care nu vin la școală, care nu se prezintă la evaluări, cu cei care sunt foarte slabi. „Ce facem ca societate? Pentru că orice poate să spună, îi dăm afară! Dar unde-i dăm afară?“, întreabă Mihai Maci.

Marian Staș: ”E o diferență uriașă”

Marian Staș, expert în educație, remarcă discrepanța uriașă între școala de la sat și cea de la oraș: ”Aceasta este cea mai importantă concluzie pentru că proporția notelor sub 5 de la oraș e aproape de 2 ori mai mic decât cel din rural. E o diferență uriașă. Și o probă a falimentului sistemului public național din România care prin lege e obligat să asigure condiții egale și o educație incluzivă pentru toți copiii. Din punctul meu de vedere asta reprezintă un vot de blam pentru sistemul educațional și pentru România educată”.

Această diferență uriașă arată că mediul urban și cel rural au nevoie de modele educaționale distincte care să adreseze realitățile dure așa cum sunt ilustreate ele de aceste rezultate, mai spune Marian Staș.

”Un alt aspect care m-a tulburat este că 70% din copiii din mediul rural cu medii sub 7, ceea ce înseamnă o școală profund inadecvată. Copiii din rural nu sunt proști, dar au nevoie de un model educațional care să le cultive stima de sine, respectul de sine, curajul asumării etc ca să-și pună în valoare creierul care este unul de foarte bună calitate. Dacă școala ar fi cum se cuvine, aceste discrepanțe sau n-ar trebui să existe sau diferențele ar trebui să fie apropiate”, subliniază expertul.

Aceste rezultate ar trebui să constituie un duș cu apă rece ucigător pentru sistem care ar trebui să-și vină în fire și să facă ce are de făcut: ”Și, în primul rând să scoată sistemul din paradigma comunistă și să ofere modalități alternative, educaționale și modele curriculare, aproape de nevoile comunităților. Altfel e ca în Patul lui Procust”, conchide Marian Staș.