Bacalaureat 2024. Subiectele la Istorie, rezolvate de un profesor dintr-un liceu de top
0Bacalaureat 2024. Subiectele la Istorie au fost rezolvate pentru „Adevărul” de Corneliu Rigler, profesor la Colegiul George Coșbuc din București.
Subiectele la istorie au fost simple, accesibile elevilor, a declarat pentru „Adevărul” Corneliu Rigler, profesor la Colegiul George Coșbuc din București.
Bac 2024. Rezolvarea subiecvtelor la Istorie
De la bun început trebuie să precizăm faptul că nu există o singură modalitate de rezolvare a subiectelor. Baremul punctează orice modalitate de rezolvare corectă. „Deci, ce spunem noi aici nu epuizează toate posibilitățile de rezolvare”, a precizat profesorul.
Ce trebuia punctat la eseu, subiectul trei al probei
„Să începem cu subiectul trei, eseul, pentru că sunt foarte multe lucruri de unctat aici. În primuol rând, eseul se referea la două pagini despre România postbelică. Asta înseamnă din 1945 până în prezent. mai specific perioada comunistă din 1945 până în 1989. Și Perioada post-decembristă. Elevii trebuiau să facă o introducere. Apoi, prima liniuță a eseului pretindea precizarea unei acțiuni politice desfășurate în România între 1946-1960.. Subiectul este generospentrucă elevii aveau de ales între multe fapte istorice. Sintagma acțiuni politice se referă la evenimente, fapte istorice. S-o luăm cronologic.
În 1946 elevii putea să se refere la falsificarea alegerilor parlamentare prin care comuniștii și aliații lor au câștigat alegerile. În 1947 cel mai important eveniment era abdicarea Regelui Mihai și formarea Republicii Populare Române. În 1948 aveau mai multe evenimente: Constituția Republicii Populare Române, aveau naționalizarea și înființarea securității, poliția politică a regimului comunist - 30 august 1948.
Apoi elevii puteau menționa începerea proceslui de cooperativizarea agriculturii, începerea construcției Canalului Dunăre-Marea Neagră.
A doua cerință de la punctul trei cerea menționarea a două măsuri adoptante în politica internă a României între anii 1964-1985. „Adică cuprindea ultimul an din Stalinism și o perioadă mai lungă din național-comunism. Adică din perioada lui Ceaușescu. La îndemână îi putea fi oricărui elev să trateze adoptarea Constituției Republicii Socialiste României în 1965 și decretul de interzicere a avorturilor din 1966”, a explicat profesorul de istorie.
A treia cerință: prezentarea unui fapt istoric din perioada național-comunismului prin care România participă la relațiile internaționale. „Dintre multele fapte istorice pe care le puteau scrie, cel mai indicat și care a caracterizat politica externă a lui Ceaușescu este protestul lacestuia față de invazia din 1968 a trupelor Pactului de la Varsovia împotriva Revoluției din Cehoslovacia, numită și Primăvara de la Praga. Ceaușescu nu numai că a protestat față de invazie și a criticat Alianța și Moscova, dar a și refuzat să asculte ordinele Moscovei și ale Alianței, dovedind o atitudine de insubortânare”.
Ultma cerință a punctului trei: formularea unui punct de vedere referitor la consolidarea democrației post-decembriste în perioada 1990-1995. „Faptul istoric era adoptarea Constituției Democratice din 1991. Punctul de vedere presupunea că s-au produs transformări importante în această perioadă, 1990-1995, deoarece România revine la democrație. Faptul istoric aici era adoptarea Constituției Democratice din 1991. Trebuiau să prezintă această Constituție, adică trăsăturișa democrației și apoi o concluzie”.
Subiectul doi al probei la Istorie
Subiectul doi al probei la Istorie: argumentați printr-un fapt istoric relevat, afirmația conform cărea democrația din România Mare se consolidează în perioada 1921-1930. „Era vorba clar de deceniul trei al secolului XX și de fapt subiectul ascundea în spate adoptarea Constituției din 1923. Ei trebuiau să argumenteze, să demoastreze (3:27) că această Constituție a consolidat democrația. Această Constituție a introdus votul universal, ceea ce înseamnă o lărgire a democrației”.
Bac 2024. Rezolvarea primului subiect la Istorie
Cerința șase, exercițiul VI cerea prezentarea a două acțiuni diplomatice la care au participat românii în secolele XV-XVI. „Două acțiuni diplomatice înseamnă două tratate. Dar în afara tratatului la care se referă sursa B. Sursa B se referă la tratatul de la Alba Iulia, a lui Mihai Viteazul, din 20 mai 1595. Deci, acest tratat nu ar fi fost punctat dacă elevii ar fi vorbit despre el. Puteau, în schimb, să facă o scurtă referire la el. Însă doar atât. Aici elevii aveau de punctat tratatul de la Overchelăuţi între Ștefan cel Mare și regele Poloniei. Și tot în secolul XV-XV mai aveau încă un tratat similar - tratatul de la Colomeea, 1485, o nouă alianță între Ștefan cel Mare și Casimir IV, regele Poloniei.
În ceea ce privește secolul XVI aici avem celelalte tratate a lui Mihai Viteazul, aderarea lui Mihai Viteazul la Liga Sfântă, în august 1594, și care este urmată de bătălia de la Călugăreni și tratatul de la Mănăstirea Dealu. Deci, aveau patru mari acțiuni diplomatice la dispoziție”.
Ce confuzie ar fi putut face elevii: tratatul de la Lublau
„Mulți fac greșeala asta. Tratatul de la Lublau din 1413 se referă la spațiu românesc, dar nu au participat românii. Tratatul de la Lublau a fost între regele Ungariei Sigismund de Luxemburg și regele Poloniei Vladislav Alumelea. Acesta nu trebuia scris. Este o capcană în care cad din păcate mulți elevi”.
La ultimul exercițiu elevii trebuiau să menționeze o asemănare între două fapte istorice desfășurate de români în secolul XIV. „În primul rând, ce înseamnă secolul XIV?Înseamnă perioada dinte anii 1300-1400. Nu aveau voie să iasă din intervalul acesta cronologic. Subiectul nu precizizează să fi fost vorba despre bătălii, tratate, instituții. Deci, elevii puteau alege orice doreau din intervalul acesta, de la instituții la întemeierea a mitropoliilor. Curtea de Argeș, cea de la Suceava. Puteau scrie despre descălecatului lui Dragoș Vodă (1352-1353) și Bogdan Vodă (1359). Acestea sunt doar câteva exemple”, a mai precizat profesorul de istorie.
Bacalaureat 2024. Ce au primit elevii la Istorie
Subiectele la Matematică și Istorie au fost date publicității imediat după începerea probelor. Foile de examen au fost fotografiate în sălile de clasă. Poliția a deschis o anchetă.
Se încarcă comentariile...
