Bacalaureat 2021. Cheia în care trebuie citite rezultatele examenului de maturitate: Avem un procent de promovare de 55%, nu 73,9%

Rezultatele la Bac înainte de contestaţii au fost afişate pe 5 iulie

Ministerul Educaţiei a publicat, pe 5 iulie, rezultatele la Bacalaureat 2021, sesiunea din vară. În ciuda comunicatelor triumfaliste ale Ministerului Educaţiei, care indică o rată de promovare înainte de contestaţii mai mare decât cea de anul trecut, experţii în educaţie sunt sceptici.

Absolvenţii de liceu de anul acesta s-au descurcat la examenul de maturitate mai bine decât cei de anul trecut, în ciuda faptului că au studiat online aproape un an şi jumătate. Cel puţin asta indică rezultatele înainte de contestaţii, publicate ieri de Ministerul Educaţiei. 

Astfel, rata de promovare a fost de 67,8%, în creştere cu aproape 5% faţă de aceeaşi etapă de afişare din sesiunea iunie-iulie a anului trecut – 62,9%. Pentru promoţia curentă, rata de promovare este 73,9%  – un plus de 2,5%, comparativ cu aceeaşi etapă din sesiunea iunie-iulie 2020 – 71,4%, iar pentru promoţiile anterioare, 27,6% – o majorare de 2,6%, comparativ cu sesiunea iunie-iulie 2020 – 25%, se arată într-un comunicat al Ministerului Educaţiei. 

Au promovat 86.120 de candidaţi, dintr-un total de 126.999 de candidaţi prezenţi - 110.358 candidaţi prezenţi provin din promoţia curentă, respectiv 16.641 candidaţi prezenţi din promoţiile anterioare, potrivit aceleiaşi surse.  

Numărul de candidaţi înscrişi în acest an a fost cu peste 22.000 de candidaţi mai mic decât numărul celor înscrişi anul trecut. 112 candidaţi au obţinut media 10, faţă de 232 în prima sesiune a anului trecut, înainte de contestaţii. 

Zeci de mii de absolvenţi nu au dat examenul

Profesorul Ştefan Vlaston, expert în educaţie, punctează câteva dintre lucrurile care stau ascunse în spatele cifrelor anunţate de autorităţi. În primul rând, ministerul face abstracţie de elevii care au terminat liceul, dar nu s-au prezentat pur şi simplu la examen: „Elevi pentru care noi, contribuabilii, am plătit salarii şi cheltuieli de funcţionare, dar care nici nu s-au încumetat să dea Bacalaureatul”. Numărul elevilor care au terminat liceul a fost de 148.000, din care s-au înscris la Bacalaureat doar 114.136, 34.000 de elevi nu s-au înscris, mai spune profesorul Ştefan Vlaston. Mai mult decât atât, numărul elevilor prezenţi la examen a fost şi mai redus: 110.358, din care au reuşit, 81.350. 

„Raportat la numărul de elevi existenţi în ani terminali, avem un procent de promovare de 55%, nu 73,9% cât se laudă ministerul. An de an, ministerul stabileşte procentul de promovare raportat doar la cei prezenţi la examen, când e clar că cei neprezentaţi nu s-au simţit în stare să ia examenul. Iar societatea a plătit pentru ei la fel ca pentru cei prezentaţi. De ce să-i ignorăm atunci?”, comentează expertul în educaţie. 

Licee cu promovabilitate zero

În condiţiile în care liceenii au susţinut Bac-ul după trei semestre pierdute de cursuri faţă în faţă, 55% au luat examenul, proporţie similară cu cea de la Evaluarea Naţională. Aceste rezultate relativ bune se datorează meditatorilor, părinţilor şi elevilor, care nu s-au lăsat pe seama învăţământului online, ci au făcut eforturi mari, inclusiv materiale, pentru a compensa lipsa de pregătire a şcolilor pentru un astfel de învăţământ, explică profesorul Ştefan Vlaston. 

„În al doilea rând, este de presupus că profesorii corectori au fost mai puţin exigenţi anul acesta, dându-şi seama că nu elevii sunt de vină pentru situaţia acesta, ci pandemia şi lipsa de eficienţă a învăţământul patronat de stat. Vom vedea în zilele următoare câte licee avem cu zero promovare la Bacalaureat. Prime exemple apar în presă. Liceul Tehnologic «Timotei Cipariu» din Blaj nu are, în acest an, niciun candidat care a reuşit să promoveze examenul, din cei 20 de absolvenţi înscrişi. La fel, două licee din judeţul Gorj au înregistrat promovabilitate zero la examenul de Bacalaureat. Este vorba de Liceul Stoina şi Liceul Turburea. Câte vor fi în total în situaţia aceasta, vom vedea”, conchide profesorul. 

Ce faci cu ei dacă nu trec Bac-ul?

Nici Mihai Maci, lector universitar la Universitatea din Oradea, unul dintre cei mai tăioşi critici la adresa sistemului de învăţământ din România, nu este deloc impresionat de rezultate: „Aceste rezultatele la Bacalaureat sunt chestiuni care se rezolvă, pe de o parte, din subiecte, pe de altă parte, din grilele de corectare şi din îndemnurilee neoficiale care li se dau profesorilor cu privire la anumite lucruri. De ce? Pentru că ideea este simplă: trebuie să treacă cât mai mulţi absolvenţi pentru că noi nu ştim social ce să facem cu cei care nu trec Bac-ul. Ce facem cu ei? Cum îi încadrăm? Pe baza căror legi? Cum iei un om care nu are nici măcar Bacalaureatul şi îl pui să lucreze. Ce să lucreze? Absolvenţii trebuie să ia Bacalaureatul într-o formă sau alta şi pentru asta trebuie să arătăm multă bunăvoinţă”. 

Al doilea motiv pentru care elevii trebuie să ia Bac-ul este că, în caz contrar, am fi siliţi să admitem că avem o problemă şi ar trebui să o analizăm şi să găsim soluţii. „Ori noi declarăm tot timpul că stăm foarte bine, raportăm performanţe şi realizări. Iar astfel de lucruri nu se fac în perioadele de alegeri cum este cea de acum”, mai spune universitarul. 

A treia raţiune este aceea că universităţile cer studenţi. „Nu putem să picăm jumătate pentru că efectivele de absolvenţi sunt oricum la jumătatea celor de acum 10 ani. Dacă-i mai picăm şi pe cei pe care-i avem, atunci ce facem? Pentru că universităţile sunt aceleaşi de acum 10 ani, trebuie să-şi facă numărul de studenţi. Sistemul românesc de învăţământ este un enorm mecanism de trucare”, conchide Mihai Maci.