ANALIZĂ Ce efecte ar avea degrevarea dascălilor-directori

Scutirea de la orele de predare pentru directorii de şcoli ar obliga ministerul să angajeze în loc mii de profesori    FOTO: Arhiva Adevărul

Ministerul Educaţiei propune să-i degreveze pe directorii de instituţii de învăţământ de obligaţia de a preda, însă măsura ar genera angajări masive şi cheltuieli în sistem pentru că la nivel naţional sunt peste 18.000 de directori şi directori adjuncţi.

Ministerul Educaţiei a pus, ieri, în dezbatere un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care le permite profesorilor care deţin şi funcţii de conducere, îndrumare şi control în grădiniţe, şcoli şi licee să fie scutiţi total de la obligaţia de a preda, fără a li se tăia bani din salariul de dascăl, fondurile fiind asigurate de fiecare instituţie de învăţământ.

Dacă va fi aprobată de Guvern, de aceeaşi clemenţă vor beneficia şi dascălii-sindicalişti care participă la activităţi de monitorizare. Până acum, degrevarea era posibilă doar parţial, iar în cazul directorilor de grădiniţă nu era permisă nicio abatere de la norma didactică.

Scutirea totală de la orele de predare ar genera costuri uriaşe pentru minister, care ar trebui să angajeze mii de profesori, iar dascălii-directori şi-ar ieşi din mână, însă măsura ar putea îmbunătăţi modul în care sunt administrate şcolile şi ar putea introduce manageri privaţi şi în sistemul de educaţie, arată o analiză realizată de „Adevărul“.

Secretarul de stat pe învăţământ preuniversitar, Stelian Fedorca, a explicat că nu crede că va fi vorba de degrevare totală în cazul directorilor de şcoală, ci numai în cazul celor de grădiniţă.

„Este vorba de degrevare totală sau parţială, aceasta din urmă deja există în sistem. Directorii de grădiniţă cu program prelungit ar putea beneficia de degrevare totală, dar în cazul directorilor de şcoli gimnaziale şi licee, dacă i-am scuti total de ore, ar însemna să angajăm noi profesori care să acopere acea normă, ori vorbim de circa 6.500 de directori. Degrevarea parţială înseamnă mai puţini profesori angajaţi, deci mai puţini bani cheltuiţi, dar oricum lucrul acesta se face deja. “, a explicat Stelian Fedorca.

Se deschide o uşă pentru managerii privaţi

Fostul secretar de stat pe învăţământ preuniversitar din minister, Oana Badea, spune că „degrevarea totală de ore în cazul directorilor de şcoală nu a fost o opţiune până acum fiindcă atunci când ne-am consultat cu profesorii, majoritatea ne-au spus că pierderea contactului direct este o greşeală", idee susţinută de  altfel şi de profesorul de istorie şi de liderul Sindicatului Tinerilor Profesori din România Cornelius Riegler, de la Colegiul Naţional bilingv „George Coşbuc“ din Capitală.

"Din punct de vedere educaţional, degrevarea totală duce la deprofesionalizarea acelor profesori care deţin funcţii de management în conducerea şcolii. Oricum, în momentul de faţă, degrevarea parţială le-a redus orele la patru pe săptămână, ceea ce nu îi încurcă în obligaţiile pe care le au în conducere. Cred că astfel se dechide uşa pentru managerii pivaţi. Dacă se va ajunge la asta, totul va depinde de recrutarea lor. Dacă se va face pe criterii de meritocraţie, va merge bine, dacă nu, va fi mai greu", a spus Riegler.

„În momentul în care se implementează această măsură, se deschide o uşă pentru managerii privaţi, care nu sunt profesori şi nu au experienţă în sistemul românesc de învăţământ, ori o persoană care este în afara acestui sistem va avea probleme mari în luarea deciziilor. Sper doar că nu asistăm la ordonanţe de urgenţă care rezolvă problemele unor anumite persoane“, a avertizat Oana Badea. Însă, Fedorca a replicat că, „în momentul de faţă, nu se pune problema managerilor privaţi care să ajungă directori de şcoală“.

Directorii, înlocuiţi cu mii de profesori

Fostul ministru al Educaţiei, Liviu Pop, susţine iniţiativa ministerului, pentru că „un director de şcoală ar trebui să fie numai manager pentru a putea face faţă cerinţelor şi situaţiilor, uneori neaşteptate, specifice postului“, însă atrage atenţia asupra impactului financiar.

"De scutire totală se poate vorbi numai la directori, pe când la directori adjuncţi ar trebui să vorbim doar de degrevare parţială. Avem circa 6.500 de directori şi 12.000 de directori-adjuncţi de instituţii de învăţământ preuniversitar în ţara asta, dacă degrevăm total, atunci apare o altă problemă majoră, trebuie angajaţi noi profesori. În cazul liderilor sindicali, nu ar fi o problemă aşa de mare, ei fiind în jur de 120“, a explicat Pop.

Şi liderii sindicali sunt de acord cu degrevarea totală, nu şi cu ideea managerilor privaţi. „Suntem de acord că trebuie să apară noţiunea de degrevare totală, fiindcă avem probleme cu directorii care nu-şi pot îndeplini funcţia din considerente de timp. În ceea ce priveşte managerii privaţi din sistemul de învăţământ, nu cred că România este pregătită pentru aşa ceva“, a declarat liderul Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, Simion Hăncescu.

La nivel mondial, cel mai cunoscut model de management privat al unei instituţii de învăţământ finanţate de stat este reprezentat de „charter schools“ din SUA, considerat unul de succes, potrivit expertului în educaţie Tincuţa Apăteanu, care consideră propunerea ministerului benefică: „Directorii vor avea timp să se ocupe de strategia de dezvoltare a instituţiei de învăţământ, ceea ce va duce la creşterea calităţii actului de management în general“. ;

Epopeea ordonanţelor din Educaţie

O altă ordonanţă de urgenţă de modificare a Legii Educaţiei Naţionale, iniţiată de fostul ministru Ecaterina Andronescu şi aprobată de Guvern în decembrie 2012, se află chiar în aceste zile în dezbatere parlamentară, după ce noul ministru Remus Pricopie a venit săptămâna trecută cu o nouă serie de modificări.

Acestea vizează revenirea clasei a IX-a la liceu, reintroducerea poziţiilor de educatori cu studii medii în sistemul de învăţământ, eliminarea probei transdisciplinare la Evaluarea Naţională şi introducerea competenţelor lingvistice şi digitale pentru admiterea la liceu.

Printre amendamentele pe textul acestei ordonanţe care urmează să fie discutate şi votate de deputaţii din comisia de învăţământ în şedinţa de azi se numără inclusiv introducerea posibilităţii degrevării totale, nu doar parţiale, de la norma de predare, aplicabilă celor două categorii: personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi de control, şi persoanelor desemnate de federaţiile sindicale reprezentative din învăţământ.

Însă, traseul acestei ordonanţe nu se încheie la Camera Deputaţilor, de unde va lua votul probabil săptămâna aceasta, ea trebuie să treacă şi prin dezbaterea Senatului, care este camera decizională.