Educaţia a picat prima evaluare naţională

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Studiul arată că elevii din şcolile de la sate au note medii mai mici ca cei din Chişinău, Bălţi sau alte oraşe
Studiul arată că elevii din şcolile de la sate au note medii mai mici ca cei din Chişinău, Bălţi sau alte oraşe

Profesori slab calificaţi, elevi vulnerabili şi note exagerate, ce atestă nivelul de pregătire de la noi. Sunt doar câteva probleme pe care le scoate în evidenţă primul recensământ şcolar.

Degeaba faci reforme dacă nu ai specialişti bine pregătiţi, este remarca pe care a făcut-o ministrul Educaţiei Maia Sandu, în contextul prezentării studiului realizat de Institutul de Politice Publice (IPP). Datele cercetării arată că doar 6% dintre dascăli au până la 25 de ani, în timp ce 26% au vârstă de pensioanare sau de pre-pensionare. Cel mai îngrijorător este însă nivelul de pregătire al profesorilor.

O treime din pedagogi au doar studii de licenţă şi doar 2% au gradul superior de calificare. Cei mai mulţi dintre dascăli (57%) au gradul doi de calificare, iar 9% - gradul unul. „Reforma din ultimii ani a contribuit într-o anumită măsură la întinerirea corpului profesoral, dar calificarea cadrelor necesită îmbunătăţiri semnificative. Nu s-a reuşit o promovare energică în posturile de conducere a tinerilor“, se menţionează în studiu.

„Sistem prost de motivare“

„Oricare ar fi eforturile noastre, impactul acestor reforme va fi minim, dacă nu vom avea profesori calificaţi
într-un sistem apreciat“, a menţionat şefa de la Educaţie. Oficialul susţine că trebuie să avem o şcoală bine pusă la punct, ce ar atrage specialişti buni, i-ar motiva să rămână în ţară şi să ne educe copiii. În lipsa unor realizări palpabile, ministrul şi-a trecut aceste idei în lista provocărilor. „Avem un sistem prost de motivare pe toate dimensiunile. Acest domeniu este foarte neatractiv pentru tineri. Trebuie să vedem cum reformăm sistemul de pregătire iniţială, ce se întâmplă astăzi în instituţiile pedagogice şi de formare continuă a profesorilor“, susţine ministrul Educaţiei.

„Nu avem un mecanism de evaluare a dascălilor. Oamenii nu vor să meargă să obţină grade didactice, pentru că este un proces birocratic şi nu arată clar calificarea lor. Încă lucrăm la acest capitol“, ne asigură Maia Sandu. Totodată, ministrul Educaţiei susţine că nu trebuie să vorbim despre cadrele didactice din perspectiva vârstei. „Este o perspectivă discriminatorie. Trebuie să ne bazăm pe performaţă. Este adevărat că la un moment dat toată lumea se pensionează. Totuşi, nu ne dorim să-i substituim pe cei din sistem cu cei tineri, dacă aceştia nu sunt buni“, explică Maia Sandu.

De cealaltă parte, directorii de şcoli spun că soluţii există şi dacă ar fi aplicate ar schimba situaţia de acum. „Un elev bun are în spate un profesor bun. Lucrul acesta nu se găseşte în harta creditară. Profesorul care are discipoli cu performanţe la Olimpiada Republicană nu obţine niciun punct creditar. Trebuie să gândim o modalitate de motivare a dascălului şi a şcolii, în momentul în care instituţia are mai mulţi profesori cu gradul I, II sau superior de calificare“, sugerează Maria Prodan, director Liceul Teoretic „Alecu Russo“ din Cojuşna, raionul Străşeni.

Note exagerate 

Situaţia este îngrijorătoare şi atunci când se analizează performanţele elevilor. Specialiştii susţin că notele sunt mult prea mari, iar acest lucru poate fi observat atunci când adolescenţii de la noi participă la competiţiile internaţionale. „Se pun note mai mari decât ar trebui. Lucrul acesta este dovedit dacă am compara rezultatele evaluărilor naţionale cu reuşitele de la testele internaţionale. Sau noi nu testăm ceea ce trebuie, sau elevii noştri nu cunosc aceste lucruri.

Trebuie să reformăm şi sistemul de evaluare la toate etapele: primară, gimnazială şi la liceu“, susţine Maia Sandu. „Numărul notelor de 10 pe care le au copiii noştri la Bacalaureat este de două ori mai mare sau chiar de trei ori decât e media internaţională“, constată şi fostul ministru al Educaţiei, Anatol Gremalschi, unul dintre autorii studiului.

De asemenea, autorităţile trag un semnal de alarmă şi atunci când este vorba de frecventarea şcolii. Recensământul arată că peste 90% dintre tinerii care părăsesc sistemul pleacă la părinţii lor stabiliţi peste hotare.

Peste 150.000 de copii vulnerabili 

„Multe familii pleacă din sat şi îşi iau şi copiii. Dacă până nu demult aveam două clase întâi, acum avem doar una. Numai în 2012 au mai plecat din şcoală 12 copii şi acest număr creşte de la an la an“, spune îngrijorată Silvia Muscalu, directoarea Liceului Teoretic Cuşmirca din Şoldăneşti.

Totodată, se atestă şi faptul că avem peste 150.000 de copii vulnerabili, care rămân victime ale situaţiei sociale. Note mai mici au elevii care sunt orfani de un părinte sau de ambii, cei cu dizabilităţi, cei care provin din familii cu trei sau mai mulţi copii sau din familii cu venituri mici ori care au părinţi şomeri.

Republica Moldova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite