Abuzul și hărțuirea sexuală pot fi denunțate anonim. Avantajele și dezavantajele noii legi ANALIZǍ

Hărțuirea sexuală poate fi denunțată anonim. Legea, care a fost adoptată în Camera Deputaților, for decizional, va da posibilitatea victimelor să depună petiții și reclamații fără a-și declara identitatea. Următorul pas este ca legea sǎ fie promulgatǎ de președintele României.

Cazul Alfred Bulai a schimbat legislația românească. Sursa: arhivă

În prezent, legea prevede că petiția în care nu sunt trecute datele de identificare a celui care o înaintează nu se ia în considerare şi se clasează. Proiectul adoptat introduce însă o excepţie la această prevedere, precizând că petiţiile anonime vor fi luate în considerare dacă acestea se referă la cazuri de hărţuire pe criteriu de sex ori de hărţuire morală. Practic, pânǎ la adoptarea legii, dacă voiai să depui o reclamație, trebuia să-ți asumi acest lucru cu nume și prenume. Motiv pentru care, în cazul agresiunilor sexuale din universități și chiar de la locul de muncă, victima alegea, de cele mai multe ori, să tacă. 

Reprezentantă Filia: „Legea va contribui la creșterea numărului de raportări a cazurilor de abuz”

„Cred că este o măsură bună, mai ales că, atunci când vorbim despre raportarea cazurilor de hărțuire sexuală, există multe bariere. Intevine rușinea, intervin diverse temeri cu privire la cum va fi etichetată victima de către ceilalți, temeri cu privire la diferite repercusiuni care ar putea apărea. Și atunci, faptul că poți face acest denunț sub anonimat ajută și credem că va contribui la o creștere  a numărului de raportări”, a declarat pentru „Adevărul” Adela Alexandru, expertă în egalitate de gen în cadrul Centrului Filia. 

Specialista atrage atenția asupra unui fapt extrem de important care va fi implementat odată cu aplicarea noii legi: „În cazul în care în sesizările formulate se regăsesc elemente de penal, acestea vor fi raportate către organele de specialitate. Iar acest lucru ajută pentru că, până în momentul de față, sunt puține cazuri în care astfel de situații au ajuns în sfera penalului și au fost judecate ulterior de organele de specialitate”. 

Iată că, până la urmă, cazul sociologului Alfred Bulai, care a fost extrem de mediatizat în ultimele luni, a condus la modificarea legislației. „De acum înainte, sperăm să nu mai existe doar zvonuri fără sesizări. Sperăm la niște acțiuni concrete. Cred că o astfel de modificare va ajuta în a crește încrederea persoanelor care trec prin situații de hărțuire sexuală și se gândesc să raporteze aceste acte”, a mai precizat Adela Alexandru. 

În plus, această legislatie nouă va aduce mai multă claritate și în ceea ce privește elementele de procedură la raportarea cazurilor. „Cine va dori să sesizeze o situație va ști ce are de făcut, concret”, a mai precizat reprezentanta Filia. 

În universități vor fi înființate structuri speciale responsabile cu gestionarea cazurilor de abuz

Sergiu Covaci, președintele Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România, a declarat pentru „Adevărul” că „odată cu această modificare vine și decizia de înființare, în cadrul universităților, a unor structuri speciale care să colaboreze cu Comisiile de etică și care să fie direct responsabile de tot ce înseamnă hărțuire sexuală și abuz. Un nucleu special, o entitate aparte care va avea ca domeniu de activitate gestionarea acestei probleme, atunci când va apărea. Mai mult, potrivit legii, aceste structuri vor anunța instanțele judecătorești, Parchetul și toate structurile responsabile pentru fiecare tip de sesizare în parte”. 

Studentul speră ca numărul de sesizări de abuz sau hărțuire să nu crească, așa cum ne așteptăm, fie mic spre zero, însă recunoaște că legea le va da posibilitatea tuturor să depună plângeri: „Reglementarea aceasta este un pas important către combaterea fenomenului însă, cu timpul, va fi, sperăm, doar pentru prevenire. Căci prevenția este cea mai simplă cale. Nu cred că trebuie să existe victime ca să ne dăm seama că trebuie să luăm o măsură”.

Psiholog: „O lege care vine și cu anumite riscuri”

Potrivit psihologilor, noua legislație este o sabie cu două tăișuri și vine la pachet cu avantaje, dar și dezavantaje. Psihologul Elena Dobre a explicat pentru „Adevărul” că există câteva riscuri majore: „În primul rând, trebuie să vă spun că trauma apărută în urma unei agresiuni sexuale sau abuz nu se va vindeca doar pentru că victima are posibilitatea de a-l denunța anonim pe agresor. Persoana respectivă are nevoie de ani de terapie pentru a depăși momentul. Niciun un denunț nu poate răscumpăra trauma. Cine crede asta se minte singur”. 

Psihologul consideră că posibilitatea de a depune sesizări anonime ar putea fi folosită cu rea intenție de unele persoane: „Am putea avea de-a face cu tineri care vor depune astfel de petiții fără să meargă mai departe, în justiție, pentru despăgubiri. Dar ar putea exista și persoane care să ceară daune morale. Iată o sursă de bani atrăgătoare pentru unii”. 

Apoi, continuă psihologul, s-ar putea ca această lege să deschidă ușa unui alt tip de abuz, care să vină, de data aceasta, din partea studenților: „Există riscul ca anumiți studenți să recurgă la șantaj și chiar la răzbunare. Poți distruge cariera unui om foarte simplu. Apoi, multe acte de agresiune, violență, abuz ar putea fi „înflorite”,  exagerate, iar agresorului i s-ar putea pune în cârcă și fapte neadevărate”. 

Mai există și riscul ca anumiți profesori de bună credință, care nu au fost niciodată implicați în vreun scandal de orice natură, să vină la cursuri timorați, angoasați de ce ar putea să li se întâmple. „Își vor controla privirile, gesturile, ceea ce spun și cum spun tocmai pentru ca nimic să nu poată fi interpretat. Asta poate duce la anxietate și chiar depresie”, mai spune psihologul. 

Cât despre cei cu adevărat agresivi și abuzatori, această măsură nu îi va împiedica să-și manifeste în continuare comportamentul. „Un agresor rămâne agresor toată viața. Nu se va schimba. Poate la început vor fi mai precauți, însă nu se vor opri. Odată instalat și intrat în tiparele comportamentale al individului respectiv,  acest comportament nu va dispărea decât cu foarte mare greutate. De multe ori, lucrurile acestea nu sunt vindecabile nici măcar prin intermediul terapiilor”. 

Psihologul este de părere că cel mai bine ar fi să ne asumăm o astfel de reclamație. Lucrurile ar trebui să fie cât se poate de transparente tocmai pentru a nu lăsa loc nici unei interpretări. În schimb, societatea ar trebui să ajute victimele, nu să le arate cu degetul și să le pună la zid. Iar justiția ar trebui să-și facă treaba. „Ar trebui să fie încurajat spiritul civic, persoanele din jurul victimelor să le acorde suport pe toate planurile, autoritățile să le protejeze, să le apere drepturile. Să nu mai existe teama unor repercursiuni dacă denunță un astfel de caz”, a mai spus specialistul.

Proiectul a fost inițiat de Guvern la scurt timp după izbucnirea scandalului în care a fost implicat fostul profesor universitar Alfred Bulai. Acesta este urmărit penal, după ce mai multe studente l-au acuzat de hărțuire sexuală.