Abilităţile şi competenţele care vor face diferenţa între angajaţi în viitor

Alfabetizarea digitală este poate cel mai important subiect al momentului, când vine vorba de pregătire, competenţe şi tehnologie. De la computere clasice la software, o cât mai bună înţelegere şi folosire a acestora vor face marea diferenţă în meseriile viitorului.

Companiile sunt din ce în ce mai preocupate în a-şi atrage candidaţii cu un grad ridicat de alfabetizare digitală, lucru evidenţiat şi în anunţurile de recrutare. O cercetare efectuată de o platformă locala de angajare între septembrie şi noiembrie 2015, arată că angajatorii au precizat clar, în aproape jumătate dintre anunţurile publicate în perioada menţionată anterior, că îşi doresc candidaţi care să ştie să folosească pachetul Microsoft Office.

Statisticile internaţionale arată că 90% dintre slujbe vor necesita cel puţin competenţe digitale de bază până în 2020, ceea ce înseamnă că oamenii care îşi doresc să avanseze rapid în carieră vor trebui să aibă un grad ridicat de alfabetizare digitală. Ţările din Uniunea Europeană (UE) care stau cel mai bine la capitolul competenţe digitale de bază sunt Luxemburg, Finlanda şi Danemarca, potrivit indicelui economiei şi societăţii digitale (DESI), elaborat de CE şi publicat în 2015. Indicele evidenţiază că 59% din locuitorii UE au compenţe digitale de bază. Comparativ, doar 20% din români deţin competenţe digitale de bază.

Comisia Europeană (CE) a creat un „cadru de competenţe digitale”, potrivit căruia o persoană cu gradul cel mai ridicat de alfabetizare digitală ar trebui să deţină 21 de abilităţi cheie, în cinci domenii majore: procesarea informaţiei, comunicare, creare de conţinut, securitate şi rezolvare de probleme.

Profesii de urmărit în următorii ani

Într-un studiu denumit „Care sunt abilităţile necesare pentru cele mai bune locuri de muncă ale viitorului“, IDC identifica trăsăturile care vor caracteriza câmpul forţei de muncă în următorii ani. Analiştii au ţinut cont atât de ceea ce se va cere, cât şi de pregătirea prin care ar trebui să treacă un elev pentru a fi specializat atunci când va absolvi cursurile obligatorii.

Au rezultat 60 de ocupaţii, pe care IDC le-a grupat în 19 categorii care reprezintă poziţii foarte dezvoltate, cu salarii ridicate. Aceste poziţii reprezintă cea mai atractivă estimare până în 2020 şi includ suport şi îngrijire medicală; profesionişti în vânzări şi marketing; educaţie, învăţământ şi instruire; programare şi specialişti IT; şefi de birou sau operaţiuni comerciale. Aceste cinci categorii de top sunt proiectate pentru a constitui 53% din locurile de muncă dezvoltate şi bine plătite şi vor reprezenta 33,6 milioane de poziţii în 2020.

Abilităţi necesare pentru locul de muncă din 2020

Compania de analiză a ţinut cont şi de abilităţile necesare pentru prezent şi viitor, analizând 14,6 milioane de locuri de muncă înregistrate între aprilie şi septembrie 2013 în 25.000 de burse de locuri de muncă şi site-uri de recrutare ale companiilor corporatiste. Această mostră reprezintă aproximativ 80% din toate locurile de muncă înregistrate în acea perioadă. Analiza a scos la iveală un număr mare de abilităţi necesare pentru a satisface cele 60 de ocupaţii dezvoltate şi bine plătite.

Cele mai solicitate abilităţi pentru toate ocupaţiile includ abilităţi de comunicare orală şi scrisă, atenţie la detalii, orientare către client, competenţe organizaţionale şi abilitatea de a rezolva probleme.

Este remarcabil că singurul pachet software cerut în top 3 abilităţi pentru toate ocupaţiile este Microsoft Office: Microsoft Office este numărul trei pe lista celor mai cerute abilităţi, iar Microsoft PowerPoint şi MicrosoftWord ocupă poziţiile 11 şi 13. Această serie de 20 de abilităţi reprezintă cele mai obişnuite şi de bază abilităţi pe care le poate avea forţa de muncă. Această serie este mai importantă decât orice abilităţi tehnologice specifice, ştiinţifice sau matematice, sau chiar competenţe de afaceri. Seria cuprinde abilităţi care sunt importante şi foarte solicitate. Deşi aceste abilităţi pot fi numite „comune”, lista cuprinde şi câteva tehnologii sau abilităţi „speciale”. Aceste tehnologii sunt importante pentru că sunt solicitate la scară largă, într-o gamă variată de ocupaţii.

În final, trebuie reţinut că forţele economice care influenţează piaţa locurilor de muncă sunt foarte variate şi irezistibile, însă multe dintre abilităţile importante necesare pentru succes în 2020 sunt vizibile şi chiar obişnuite în prezent. Pentru a concura pentru o bază de clienţi din ce în ce mai diversă, majoritatea companiilor vor solicita angajaţi la fel de diverşi pentru a dezvolta produse, pentru a comunica eficient şi pentru a oferi servicii acelor clienţi. În plus, aceiaşi angajaţi trebuie să fie mai bine pregătiţi să lucreze, să discute şi să comunice în cadrul colectivului lor diversificat. Pentru a se adapta la relaţia în continuă schimbare cu angajatorii, angajaţii vor trebui să fie din ce în ce mai motivaţi, ambiţioşi şi capabili să anticipeze nevoile mai rapid decât într-o cultură de lucru mai paternalistă.

În acest context, angajarea în cele mai active zone de pe piaţa forţei de muncă: vânzări, IT&C şi administrativ sau logistică este aproape imposibilă.

Candidaţii care îşi doresc să obţină un job în vânzări sau angajaţii interesaţi să facă o schimbare şi să se îndrepte spre „sales”, trebuie să ştie, înainte de toate, cum să trimită un mail, cum să folosească bazele de date şi cum să construiască o prezentare. Cunoaşterea soluţiilor din pachetul Microsoft Office, precum Outlook, Excel şi PowerPoint reprezintă competenţe digitale obligatorii pentru orice actual sau viitor vânzător.

Angajaţii şi candidaţii care deţin competenţe digitale pentru a lucra în IT&C sunt cei mai bine răsplătiţi salariaţi de pe piaţa forţei de muncă, nu doar în România, ci şi la nivel mondial. În Uniunea Europeană, de exemplu, numărul angajaţilor din IT&C a crescut de la circa patru milioane, în 2004, la 6,4 milioane, în 2013, potrivit indicelui economiei şi societăţii digitale (DESI), elaborat de Comisia Europeană şi publicat în 2015. România avea, la sfârşitul lui august 2015, peste 142.000 de angajaţi care lucrau în domeniul „informaţii şi comunicaţii”, arată datele Institutului Naţional de Statistică. Dacă vrei să te angajezi în IT&C, trebuie să deţii, pe lângă cunoştinţe din suita de aplicaţii de productivitate din pachetul Microsoft Office, si alte competente; de exemplu de a scrie cod în diferite limbaje, la competenţe de arhitectură în cloud. Când vine vorba de administrativ şi logistică, angajaţii trebuie să cunoască suita de aplicaţii de productivitate Microsoft Office - Word, Outlook, Excel şi PowerPoint, şi trebuie să ştie să folosească faxul, copiatorul şi imprimanta, precum şi să navigheze pe Internet şi în reţelele intranet şi extranet. Diverse posturi din logistică presupun şi experienţă de lucru cu sisteme de tip ERP.

Cum folosesc românii Internetul

Încă există o treime (32%) dintre români care nu au utilizat internetul niciodată (vs. 16 % în UE) şi care nu pot profita de posibilităţile oferite de Internet şi nici nu pot contribui la economia digitală. Abilităţile digitale ale populaţiei sunt cele mai mici din UE, cu numai 26% din români având abilităţi digitale de bază. În ceea ce priveşte utilizarea Internetului, românii aleg să citească ştiri online (67%), să asculte muzică, vizionează filme şi joacă jocuri online (46%), dar îl folosesc şi pentru a comunica prin apeluri voce sau video (42%) sau prin intermediul reţelelor sociale (78%), şi obţin conţinut video folosindu-şi conexiunea broadband (majoritatea prin Video on Demand – 36%). Comparativ cu anul trecut, participarea românilor la majoritatea dintre aceste activităţi este mai mică, exceptând folosirea reţelelor sociale, care a înregistrat cea mai mare creştere.

În ciuda acestor date despre utilizatorii obişnuiţi, România are un scor de 0,2 în integrarea tehnologiei digitale de către întreprinderi, acesta fiind cel mai mic scor al său şi poziţionând-o pe ultimul loc în UE. Procentajul întreprinderilor care folosesc tehnologii precum partajarea informaţiilor electronice (ERP – 22%) sau social media (6,5%) în România este cel mai scăzut din UE. Utilizarea serviciilor de cloud s-a dublat şi atinge 5,7%, însă este în continuare una din cele mai scăzute din UE. Fără digitalizare şi eficienţa şi productivitatea obţinute de pe urma acesteia, întreprinderile româneşti vor avea cu greu succes în economia digitală globală.

Articol realizat in colaborare cu Microsoft