Cum putea fi evitată scumpirea călătoriilor cu metroul. Metrorex plătește 186 de angajați care vând cartele, deși are sute de automate și platformă dedicată

Începând cu 1 mai, o călătorie cu metroul bucureștean va costa 7 lei, față de 5 lei cât costă în prezent. Este a doua majorare semnificativă în mai puțin de un an și jumătate, în condițiile în care, în ianuarie 2025, prețul crescuse deja de la 3 la 5 lei. Oficial, Metrorex justifică scumpirea prin subvenția insuficientă primită de la buget. Neoficial, cifrele companiei ridică întrebarea: cât din deficitul financiar al operatorului este, de fapt, rezultatul propriei ineficiențe? 

Călătoriile cu metroul s-au scumpit. Foto: Shutterstock

Metrorex a solicitat pentru 2026 o subvenție de 1,2 miliarde de lei de la Ministerul Transporturilor. A primit 761 de milioane de lei, adică 62% din suma cerută. Deficitul de finanțare rezultat, de peste 451 de milioane de lei, a fost folosit ca argument principal pentru majorarea tarifelor cu aproximativ 40%.

Potrivit proiectului de Ordin al ministrului transporturilor, noile tarife vor fi: bilet unic 6,50 lei (față de 4,5 lei), abonament lunar 126 de lei (față de 90 de lei), abonament anual 1.170 de lei (față de 810 de lei). Titlurile de transport comune Metrorex-STB vor fi și ele mai scumpe: o călătorie va ajunge la 7 lei, abonamentul lunar la 140 de lei, iar cel anual la 1.300 de lei.

Compania estimează că majorarea va genera venituri suplimentare de circa 10,2 milioane de lei pe lună din vânzarea biletelor.

Salariul mediu brut în Metrorex 

Contextul financiar al Metrorex este însă mai larg. Compania, cu aproximativ 5.000 de angajați, a bugetat cheltuieli cu personalul de peste 1 miliard de lei. Salariul mediu brut al unui angajat este de aproximativ 15.400 de lei pe lună, adică aproximativ 9.000 de lei net.

Dintre cei 5.000 de angajați, 186 sunt responsabili exclusiv de vânzarea cartelelor la ghișeu. Costul lor anual este de aproximativ 35 milioane de lei.

Problema nu este că acești oameni există, ci că există în paralel cu o infrastructură care îi face redundanți. Metrorex operează în prezent 269 de automate de vândut cartele, a lansat anul trecut o platformă online pentru achiziția abonamentelor și a instalat turnicheți noi care permit plata directă cu cardul sau cu telefonul mobil.

Adrian Negrescu: „O scumpire succesivă fără absolut niciun precedent”

Decizia adoptată de Metrorex și validată de Ministerul Transporturilor este criticată dur de analistul economic Adrian Negrescu:

„Metrorex vrea să crească prețul călătoriei cu metroul de la 5 la 7 lei. Această decizie extrem de controversată vine la doar un an după ce tariful a fost crescut brusc de la 3 la 5 lei. Vorbim despre o scumpire succesivă fără absolut niciun precedent pe piața transporturilor de călători din România. Toate aceste decizii se întâmplă sub privirile aparent pasive ale Ministerului Transporturilor".

Scumpirea nu este însoțită de nicio îmbunătățire vizibilă a serviciilor, atrage atenția analistul:

„Călătorii se confruntă zilnic cu aglomerație, trenuri vechi fără aer condiționat și întârzieri majore în livrarea noilor garnituri din contractele publice. Astfel, singura explicație a scumpirii pare să fie acoperirea nivelului salarial din cadrul companiei".

Cum văd călătorii scumpirea

Decizia Metrorex a aprins discuțiile pe Reddit, unde utilizatorii români au reacționat acid. Unul dintre cele mai apreciate comentarii vizează exact problema angajaților de la vânzări:

„Tănticile alea împingătoare de aer de vând bilete, cate 3-4 per stație, deși exista automate de bilete? Paznicii aia care sunt la pensie si nu mișcă nimic? Șefii și șefuții care au salarii cat toți ăștia la un loc? Ăștia nu trebuie sa trăiască și ei?", scrie un utilizator, surprinzând în câteva rânduri nemulțumirea generalizată față de supradimensionarea companiei.

O altă temă recurentă în comentarii este cea a subvenției din bani publici naționali pentru un serviciu care deservește exclusiv Bucureștiul. „Exact, doar București are metrou. Deci de ce îl plătește tot românul de la Bugetul Consolidat?", întreabă un utilizator, care face și o paralelă cu agentul termic din alte orașe. Altul îi răspunde simplu: „Are treaba că metroul e susținut din bani de la bugetul național, nu din banii de la bugetul Bucureștiului."

Dezbaterea a degenerat rapid într-un schimb despre cine subvenționează pe cine la nivel național, cu argumente și contraargumente despre ponderea Bucureștiului în PIB și în bugetul consolidat, fără un consens clar.

Dincolo de tensiunea București-provincie, câțiva utilizatori au propus soluții concrete. Unul a enumerat trei alternative la simpla scumpire a biletelor: reducerea posturilor redundante, extinderea contractelor de publicitate și introducerea abonamentelor corporate încheiate direct cu companiile private, prin care angajații ar primi transport decontat la tarife negociate. „Mai multe abonamente ieftine care nu sunt plătite direct de persoane fizice = mai mult $$ încasat fără a afecta persoanele fizice", argumentează acesta.

Ce fac alte orașe

Tendința în marile sisteme de transport metropolitan din Europa este clară și o urmează de ani buni. La Marseille, întreaga rețea de metrou funcționează cu doar două puncte unde călătorii pot interacționa cu personal uman, exclusiv pentru probleme legate de carduri. Toate stațiile sunt dotate cu automate. O restructurare similară a avut loc progresiv și în marile aeroporturi europene, care au renunțat treptat la personalul uman din zona de check-in și preluare a bagajelor.

Dacă Metrorex ar urma același model și ar redimensiona numărul angajaților din vânzări în raport cu infrastructura digitală deja existentă, economiile s-ar situa în zeci de milioane de lei anual. Nu suficient pentru a acoperi integral deficitul de 451 de milioane de lei, dar suficient pentru a tempera presiunea asupra tarifelor.