CÂT NE COSTĂ ȘI CE PREȚ PUNEM PE STILUL NOSTRU DE VIAȚĂ: 1 dolar investit în reducerea riscurilor asociate fumatului poate aduce înapoi 7,43 de dolari

Produse noi, Cercetare și Politică, aceasta a fost tema celui de-al 7-lea Summit pentru Reducerea Riscurilor asociate Fumatului organizat pe 16 și 17 septembrie 2024 de SCOHRE, Asociația Internațională pentru Controlul Fumatului și Reducerea Riscurilor.

Summit-ul științific a atras cercetători de top, clinicieni și oameni de știință din diverse domenii, din întreaga lume care au prezentat rezultatele muncii lor în domeniu și au participat la un dialog constructiv care să ajute la o abordare mai bună a problemei globale a fumatului. Între aceștia, prof. dr. Andrzej Fal, șeful Departamentului de Alergologie, Boli Pulmonare și Boli Interne de la Institutul Național de Medicină din Varșovia, a vorbit despre costurile pe care comportamentele dăunătoare le generează.

De unde am pornit

Populația lumii crește de la un secol la altul. Specialiștii spun, însă, că am atins un maximum și că numărul oamenilor de pe planetă începe să scadă. Una dintre explicații este faptul că, în ultimii 50-70 de ani, s-au schimbat dramatic factorii de risc pentru boli cronice și decese premature. Pe lângă elementele clasice care țin de malnutriție, poluare, lipsa apei potabile sau igiena precară, au apărut noi amenințări, precum calitatea aerului urban, lipsa de activitate sau alimentația nesănătoasă care conduc la obezitate, riscurile ocupaționale și fumatul.

În timp ce unii dintre acești factori, precum moștenirea genetică, vârsta sau genul, nu pot fi modificați, există și unii asupra cărora putem interveni. Între aceștia din urmă, menționăm alimentația, consumul de alcool, activitatea fizică și fumatul. Tot aceștia sunt și cei care pot traduce în termeni cantitativi calitatea și, în cele din urmă, prețul pe care îl plătim în contul stilului nostru de viață.

Astfel, dacă poluarea (6.8 mil. decese), alimentația necorespunzătoare și în special consumul de sare (4.1 mil. decese), consumul de alcool (3.3 mil. decese) și lipsa de activitate fizică (1.6 mil decese) sunt vinovate pentru aproximativ 15 mil. de decese în fiecare an, doar fumatul generează de unul singur aproape jumătate din această cifră combinată – 8.2 milioane de oameni mor în fiecare an din cauza efectelor consumului de tutun ars, inclusiv prin fumatul pasiv, și se estimează că această cifră va crește în anii următori.

În ceea ce privește bolile generate de factorii de risc comportamentali, profesorul Fal a menționat 4 grupe de afecțiuni care sunt vinovate de 80% din totalul deceselor premature anuale: bolile cardiovasculare (17.9 mil. decese), cancerele (9.3 mil. decese), bolile respiratorii (4.1 mil. decese) și diabetul (2 mil. decese). Procentul crește peste 90-95% în cazul țărilor cu economii dezvoltate, avertizează specialistul.

La nivel economic, toate acestea se reflectă în mod direct atât în alterarea și reducerea capacității de muncă a angajaților, cât și în costuri la nivelul sistemelor de sănătate, mai ales în țările dezvoltate. Cifra avansată de prof. Andrzej Fal (și care se bazează pe cifrele avansate de Organizația Mondială a Sănătății) este de aproximativ 7 trilioane de dolari pierderi doar în ultima decadă, dovada faptului că stilul nostru de viață nu ne influențează doar starea de sănătate, ci se simte și în slăbirea sistemului economic și a finanțelor noastre.

Unde suntem acum

Intervențiile publice în scopul îmbunătățirii stilului nostru de viață și al reducerii obiceiurilor nocive precum fumatul, alimentația nesănătoasă, consumul de alcool sau lipsa de activitate se pot traduce, astfel, în câștiguri financiare reale. Au dovedit-o ultimii ani, iar evaluările experților arată că fiecare dolar investit în domeniul reducerii fumatului poate aduce înapoi 7.43 de dolari până în 2030 și poate scădea cu până la 15% numărul de decese asociate.

Investiția în sistemul de sănătate, în special în programe de prevenție, este așadar vitală, pentru că ea se va traduce inclusiv în beneficii financiare. Programele de prevenție ar trebui să înceapă încă de la vârste foarte fragede, astfel încât oamenii să nu dezvolte obiceiuri nesănătoase sau, dacă le-au adoptat deja, să renunțe sau să treacă la înlocuirea lor cu opțiuni mai puțin dăunătoare. Alternative există pentru fiecare dintre factorii de risc enumerați mai sus, de la înlocuitorii de zahăr, de exemplu, și până la alternativele fără fum în cazul fumatului.

De altfel, pierderile financiare asociate sunt atât de natură directă (de la costul produselor dăunătoare, până la cheltuieli asociate terapiei sau personalului medical etc.), cât mai ales de natură indirectă. 80% din aceste costuri sunt mai greu de observat și vin din întreruperea afacerilor, scăderea productivității, timpul pierdut de angajații răniți, repararea echipamentelor, scăderea relațiilor cu clienții, timpul folosit pentru investigarea incidentelor și altele asemenea.

Spre ce ne îndreptăm

Dacă luăm ca exemplu fumatul, pornim de la următoarele date:

- ucide peste 8 mil. de oameni în fiecare an;

- ucide și nefumători;

- substanța care produce dependență nu este componenta majoritară a produsului.

Când comparăm cei 1.1 miliarde de fumători din 2021 cu 1.3 miliarde în 2023 – chiar dacă cifra e în creștere, se observă mici succese locale, de țări unde numărul fumătorilor scade. Apar însă noi insule de creștere, cum ar fi China. Putem, așadar, să tragem concluzia că programele care urmăresc renunțarea la fumat nu sunt dintre cele mai eficiente și că se impune o schimbare de paradigmă care să urmărească, în schimb, măsuri de educare în sensul reducerii riscurilor, a concluzionat prof. dr. Fal.

Există un interes din ce în ce mai mare pentru Reducerea Riscurilor Tutunului ca instrument de reducere a consecințelor dăunătoare ale fumatului asupra populației de pe planetă. Cu toate acestea, sunt necesare mai multe date pentru ca politicienii și autoritățile de reglementare în domeniul sănătății publice să ia decizii în cunoștință de cauză. Reducerea riscurilor ar putea îmbunătăți viața oamenilor, iar cercetările de bază și dovezile clinice prezentate de oameni de știință din mai multe domenii pot contribui la discuția care duce la „elaborarea politicilor bazate pe dovezi” și luptă împotriva dezinformării.

Articol susținut de PMI