Trump pregătește un start fulminant la Casa Albă. Noul președinte va semna 100 de ordine executive în prima zi de mandat
0Donald Trump, președintele ales al SUA, pregătește o serie de măsuri executive radicale, care vor marca prima sa zi la Casa Albă. Peste 100 de ordine executive ar putea fi semnate de Trump începând cu 20 ianuarie, ziua inaugurării sale, cu scopul de a pune în aplicare priorități politice majore, de la securizarea frontierelor și deportări până la politici economice și sociale importante, relatează AP.

În cadrul unei întâlniri cu ușile închise la Capitol Hill, Trump le-a prezentat senatorilor republicani intențiile sale ambițioase. Planurile includ măsuri pentru siguranța frontierelor și controlul imigrației, unele dintre acestea fiind deja elaborate de echipa sa. De asemenea, se preconizează ca Trump să semneze ordine care să reglementeze aspecte legate de dezvoltarea energetică, forța de muncă, politica de gen în școli, vaccinarea și multe dintre promisiunile sale electorale.
În timp ce ordinele executive sunt un obicei pentru orice președinte la început de mandat, ceea ce Trump intenționează să facă este o veritabilă „lovitură executivă” fără precedent. El plănuiește să utilizeze puterea prezidențială pentru a acționa rapid și decisiv, ocolind, în multe cazuri, procedurile legislative tradiționale ale Congresului.
Printre aceste măsuri, unele vor avea un impact semnificativ, în timp ce altele sunt mai mult simbolice, reprezentând viziunea sa asupra viitorului Americii. Un aspect important al planurilor sale este anihilarea multora dintre măsurile adoptate de administrația Biden, cu accent pe reîntoarcerea la măsurile dure din perioada primului său mandat, în special în ceea ce privește securitatea la granița cu Mexicul. Aici, Trump dorește finalizarea zidului de frontieră și crearea unor centre de detenție pentru migranți, într-un proiect de aproape 100 de miliarde de dolari.
De asemenea, este de așteptat ca Trump să aplice politici similare celor din mandatul anterior, incluzând obligația migranților de a solicita azil în alte țări și întărirea acțiunilor de deportare a celor care se află ilegal în SUA. Aceste măsuri sunt parte dintr-o reformă majoră ce vizează reducerea imigrației și controlul mai strict al frontierelor.
În ceea ce privește administrația sa, Trump va semna, de asemenea, documentele pentru numirea oficială a echipei sale, iar multe dintre numirile acestuia vor trece prin audieri de confirmare în Senat, unele chiar înainte de finalul zilei de inaugurare.
Pe fondul acestor schimbări majore, Uniunea Europeană analizează cu mare atenție mișcările administrației Trump, în special în ceea ce privește ridicarea sancțiunilor impuse Rusiei de către administrația Biden. Unele dintre cele mai mari temeri sunt legate de posibila anulare a măsurilor economice și politice care au afectat relațiile transatlantice în ultimii ani.
Fondurile neutilizate pentru a ajuta Ucraina vor fi transferate noii administrații
Administrația actualului președinte american va lăsa aproximativ 4 miliarde de dolari în ajutor militar neutilizat următorului președinte de la Casa Albă, Donald Trump, și echipei sale, a declarat de purtătorul de cuvânt al Departamentului american al Apărării, Sabrina Singh.
„Așadar, ar fi puțin sub 4 miliarde de dolari care vor rămâne în autoritatea pe care următoarea administrație va avea ocazia să o folosească pentru Ucraina”, a declarat Singh în timpul unui briefing la Pentagon.
Recent, șeful Pentagonului, Lloyd Austin, a anunțat alocarea unui ajutor militar în valoare de 500 de milioane de dolari pentru Ucraina. Acest pachet este cel mai recent alocat de administrația Biden. Printre altele, pachetul include rachete suplimentare pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei, mai multă muniție și mai multe rachete aer-sol.
După investirea lui Donald Trump, toți banii pe care echipa democrată nu îi utilizează vor fi transferați noii administrații, care va decide cum să dispună de ei.
La rândul său, președintele SUA, Joe Biden, speră că va exista sprijin bipartizan în Congres pentru continuarea asistenței acordate Ucrainei, chiar dacă noua administrație încearcă să taie finanțarea. Actualul șef al Casei Albe a subliniat importanța menținerii presiunii asupra Kremlinului pentru a-l împiedica pe Putin să ia o pauză pentru a-și continua agresiunea. În plus, Biden a subliniat că își va folosi toate puterile pentru a oferi Ucrainei sprijinul necesar pentru a-și apăra independența.
Biden impune noi sancțiuni Rusiei
Administraţia preşedintelui american Joe Biden a anunţat vineri, 10 ianuarie, cel mai amplu pachet de sancţiuni de până acum asupra veniturilor Rusiei din petrol şi gaze, în încercarea de a oferi Ucrainei şi echipei preşedintelui ales Donald Trump un avantaj în negocierile pentru pace.
Trezoreria SUA a impus sancţiuni asupra companiilor Gazprom Neft şi Surgutneftegas, precum şi asupra a 183 de nave utilizate pentru transportul petrolului rusesc, multe dintre acestea făcând parte din flota „umbrelă” operată de companii non-occidentale. Sancţiunile includ, de asemenea, reţele care comercializează petrol.
Aceste măsuri lovesc fiecare etapă a lanţului de producţie şi distribuţie al petrolului rusesc, potrivit oficialilor americani, şi ar putea costa Rusia miliarde de dolari lunar, dacă sunt aplicate strict.
Sancţiunile oferă o perioadă de tranziţie până pe 12 martie pentru finalizarea tranzacţiilor legate de energie. Totuşi, surse din comerţul cu petrol rusesc şi rafinăriile indiene au avertizat că sancţiunile vor provoca perturbări severe exporturilor ruseşti către marii cumpărători, India şi China.
Măsurile vizează reducerea veniturilor Rusiei, care alimentează războiul ce a provocat zeci de mii de victime şi a transformat oraşe întregi în ruine de la invazia Moscovei în Ucraina, în februarie 2022.
Donald Trump şi-a amânat cu câteva luni promisiunea din campanie de a pune capăt războiului
Preşedintele ales al SUA, Donald Trump, şi-a amânat cu câteva luni promisiunea din campanie de a pune capăt războiului din Ucraina în „24 de ore”, într-o schimbare de atitudine pe care partenerii europeni au interpretat-o ca un semn că administraţia sa nu va renunţa imediat la sprijinul pentru Kiev.
Doi oficiali europeni au declarat pentru Financial Times că discuţiile cu noua echipă a lui Trump din ultimele săptămâni au arătat că aceştia încă nu au decis cum să rezolve conflictul şi că sprijinul pentru Ucraina va continua şi după învestirea preşedintelui american, la 20 ianuarie.
„Întreaga echipă (Trump) este obsedată de forţă şi de a părea puternică, astfel încât recalibrează abordarea în privinţa Ucrainei”, a declarat unul dintre oficiali.
Administraţia viitoare este de asemenea precaută pentru că se teme de comparaţiile care ar putea fi făcute cu retragerea dezastruoasă a SUA din Afganistan, pe care au reproşat-o administraţiei Biden.
La începutul acestei săptămâni, Trump a sugerat că „şase luni” ar fi o ţintă mai realistă pentru a pune capăt războiului. Reprezentantul său desemnat ca trimis special pentru războiul din Ucraina, Keith Kellogg, a declarat miercuri pentru Fox News că obiectivul este de a pune capăt conflictului în „100 de zile”.
„Aş dori să stabilesc un obiectiv la nivel personal şi profesional – l-aş stabili la 100 de zile”, a declarat Kellogg pentru Fox News când a fost întrebat despre un acord de pace în Ucraina. El a spus că trebuie găsită o modalitate de a se asigura că soluţia este solidă şi durabilă şi că acest război se încheie, „astfel încât să oprim măcelul”, a spus el.
Potrivit Financial Times, liderii şi oficialii europeni au susţinut în faţa lui Trump şi a echipei sale că este nevoie de continuarea ajutorului militar american, pentru a pune Kievul într-o poziţie cât mai puternică pentru negocierile de pace şi pentru a ajuta la aducerea Moscovei la masa negocierilor.
Oficialii francezi au declarat luna trecută că întărirea poziţiei Ucrainei pe câmpul de luptă înseamnă oprirea înaintării Rusiei în estul ţării, deoarece nu vor exista discuţii dacă Moscova continuă să preia teritorii.