Strategia militară a lui Donald Trump: fără intervenţii externe
0
Preşedintele-ales al SUA şi-a propus ca armata să evite intervenţiile în conflictele din străinătate şi să se concentreze pe înfrângerea jihadiştilor din Statul Islamic.
În cea mai recentă oprire în turneul său de mulţumire pentru victoria sa în alegerile din 8 noiembrie, la baza militară Fort Bragg din Fayetteville, de unde au fost desfăşuraţi soldaţi în 90 de ţări din lume, preşedintele-ales Donald Trump l-a prezentat susţinătorilor săi pe generalul James „Mad Dog“ Mattis, alegerea sa pentru conducerea Pentagonului.
Tot cu această ocazie, Trump le-a spus asculătorilor: „ne vom opri din cursa pentru a dărâma regimuri străine, despre care nu ştim nimic, în legătură cu care nu ar trebui să ne implicăm. În schimb, trebuie să ne concentrăm pe înfrângerea terorismului şi pe distrugerea ISIS şi asta vom face“, a subliniat preşedintele-ales.
El a promis reconstrucţia armatei SUA, care, din punctul său de vedere, a fost răspândită în prea multe locuri. În loc să investească în războaie, el a anunţat că vrea să cheltuiască banii pentru infrastructura învechită din ţară.
Creştere a cheltuielilor militare
Cu toate acestea, Trump vrea o creştere a cheltuielilor militare. Pentru a o putea acoperi, el a promis că va cere Congresului să elimine plafoanele existente, impuse în cadrul legislaţiei „de sechestrare“, prin care au fost reduse toate cheltuielile bugetare.
„Nu vrem să avem o armată secătuită pentru că suntem împrăştiaţi peste tot, luptând în zone în care nu ar trebui să luptăm. Nu va mai fi secătuită“, a spus el.
Potrivit lui Trump, orice naţiune care împărtăşeşte aceste obiective va fi considerată un partener al SUA. „Nu uităm. Vrem să consolidăm prietenii vechi şi să căutăm prietenii noi“, a dat el asigurări, insistând, însă, că politica „intervenţiei şi haosului“ trebuie să se încheie.
„Ne vom consolida armata, nu ca act de agresiune, ci ca acţiune de prevenire. Pe scurt, căutăm pace prin putere“, şi-a explicat el planurile.
Generali controversaţi, în funcţii de forţă
Preşedintele american ales a subliniat că generalul în rezervă James Mattis va „scoate armata din criză“, va oferi mai multe servicii veteranilor şi va reduce prezenţa militară americană peste hotare.
Totuşi, Mattis, în vârstă de 66 de ani, considerat unul dintre cei mai importanţi strategi militari americani, din actuala generaţie, declara într-o recentă alocuţiune că „în timp ce dezbaterile de securitate se concentrează asupra grupărilor teroriste ca ISIS, regimul iranian este cea mai constantă ameninţare la adresa stabilităţii şi păcii în Orientul Mijlociu“.
Un alt general controversat, Michael Flynn, a fost desemnat pentru postul de consilier pentru securitate naţională. Generalul a postat pe Twitter de cel puţin 16 ori, în trecut, teorii stranii şi false, între care că Hillary Clinton ar fi fost amestecată într-o reţea de traficanţi de copii, că ea ar fi declanşat un război secret împotriva bisericii catolice, că Obama este un jihaidist şi că există un plan secret al Naţiunilor Unite să pună stăpânire pe lume, denumit Agenda 21.
De altfel, pentru că a continuat să propage astfel de ştiri false, fiul generalului îndepărtat, marţi , din echipa de tranziţie. Flynn a mai scris că „frica de musulmani este raţională“ şi că „Islamul este o ideologie politică, care se ascunde în spatele unei religii“.
Trump l-a desemnat miercuri după-amiază pe generalul în rezervă al Marinei SUA, John Kelly, la conducerea Departamentului de Securitate Internă. Generalul a acceptat numirea potrivit unor surse citate de CBS.
Kell, în vârstă de 66 de ani, este al treilea general numit într-o poziţie importantă în administraţia Trump.
Generalul Kelly este un critic dur al preşedintelui Barack Obama şi a atras atenţia asupra vulnerabilităţilor de la graniţa sudică a Statelor Unite cu Mexic.
Acesta a gestionat activităţile militare americane din American Latină şi din Caraibe.
Deşi experinţa militară ar putea să-i dea un avantaj în combaterea unor ameninţări de peste mări, precum traficul de droguri şi islamismul extremist, generalul nu este pregătit pentru complexitatea legală şi politică asociată cu Departamentul de Securitate Internă.
Trump, pus pe economii
Pentru a face rost de bani pentru armată, Trump este pus pe economii. Generalul Flynn are ordin ca pentru recrutarea echipei de securitate naţională de la Casa Albă să ţină cont că trebuie să o reducă de la 400 la 100 de angajaţi.
Şi tot în acest demers intră şi cerea preşedintele american ales de anulare a achiziţiei unui nou avion Air Force One de la Boeing, spunând că este „ridicol“ şi prea scump.
Critici de la un fost oficial CIA
Un fost director adjunct al CIA, Philip Mudd, în prezent analist pe probleme de terorism, a descris eforturile de tranziţie ale lui Donald Trump drept “un spectacol de circ”, relatează Huffington Post.
“Urmăresc un spectacol de circ”, a spus analistul pentru CNN, comparându-l, cu ironie, pe viitorul consilier pentru Securitate Naţională Michael Flynn cu alţi “servitori remarcabili” care au ocupat aceeaşi poziţie în administraţiile republicane precedente.
“M-am săturat de asta. Vreau să văd o tranziţie de la campanie la realitate şi nu văd acest lucru încă”, a subliniat expertul.
“Trecem la un consilier pe probleme de securitate naţională dintr-un sector politic ce susţine că un rival politic aflat în campanie ar trebui închis şi care afirmă că peste un miliard de musulmani ar trebui analizaţi la grămadă. Apoi susţinem că fiul acestei persoane, care distribuie pe Twitter ştiri false, ar trebui să primească acces la secrete de stat”, a spus Mudd.
Se încarcă comentariile...
