Primul mare proces privind „dependența de social media” ajunge în fața unui juriu, în California
0Un proces care ar putea marca un punct de cotitură pentru industria tehnologică a început, marți, în California. Este pentru prima dată când un caz de presupusă „dependență de social media” ajunge în fața unui juriu din Statele Unite.
Reclamanta este o tânără de 19 ani, identificată prin inițialele K.G.M., care susține că, în perioada în care era minoră, a devenit dependentă de platforme precum TikTok, YouTube, Facebook și Instagram. Ea afirmă că utilizarea intensă a acestora i-ar fi provocat depresie, anxietate, stimă de sine scăzută, tulburări de imagine corporală și gânduri suicidare.
K.G.M. a dat în judecată Meta, ByteDance și Google, acuzând companiile că și-au conceput produsele astfel încât să mențină copiii captivi în aplicații, ignorând riscurile asupra sănătății mintale. Snapchat a fost inițial inclus în proces, dar a ajuns la o înțelegere amiabilă cu reclamanta, în condiții care nu au fost făcute publice.
Un proces „pilot”, cu miză uriașă
Cazul K.G.M. este unul dintre miile de procese intentate în ultimii ani împotriva marilor platforme de social media, în care reclamanții invocă dependența și efectele negative asupra sănătății psihice. O parte dintre aceste dosare au fost consolidate într-o procedură comună, iar instanța a ales trei cazuri considerate reprezentative pentru a fi judecate primele.
Verdictele din aceste procese-pilot ar putea deschide calea unor înțelegeri financiare care să acopere mii de reclamanți. Selecția juriului în cazul K.G.M. începe marți, la Tribunalul Superior din Los Angeles.
„Este prima dată când un proces care acuză direct dependența de social media ajunge în fața unui juriu în SUA”, a explicat Clay Calvert, expert în drept constituțional.
Dincolo de despăgubiri, miza este mult mai largă: libertatea de exprimare online, responsabilitatea platformelor și limitele protecției legale de care beneficiază companiile tech.
Designul aplicațiilor sau conținutul?
Unul dintre punctele-cheie ale procesului este strategia juridică aleasă de reclamantă. K.G.M. nu atacă în mod direct conținutul postat pe platforme, ci susține că „designul” aplicațiilor – algoritmii, scroll-ul infinit, redarea automată a clipurilor, filtrele – este cel care creează dependență.
Această abordare încearcă să evite scutul oferit de Secțiunea 230 din legislația americană, care limitează răspunderea platformelor pentru conținutul creat de utilizatori, precum și protecția oferită de Primul Amendament.
Judecătoarea Carolyn Kuhl a respins deja o parte dintre acuzații, în special cele legate de așa-numitele „challenge-uri” periculoase de pe TikTok. Totuși, ea a considerat că există suficiente elemente pentru ca un juriu să decidă dacă anumite funcții de design au contribuit la prejudiciile invocate.
O graniță greu de trasat
Criticii acestor procese susțin însă că separarea designului de conținut este artificială. În declarațiile sale, K.G.M. a vorbit despre impactul unor clipuri care promovează diete extreme sau idealuri corporale nerealiste – conținut creat de alți utilizatori și protejat, în principiu, de libertatea de exprimare.
„Nu poți separa designul de conținut”, spun avocații platformelor. Fără conținut atractiv, algoritmii și funcțiile aplicațiilor nu ar avea ce să promoveze.
Mai mult, atragerea utilizatorilor nu este, în sine, ilegală. Platformele de streaming, magazinele online sau jocurile video folosesc mecanisme similare pentru a menține interesul publicului. Diferența, spun unii analiști, ține mai degrabă de panica morală globală care înconjoară rețelele sociale decât de o intenție clară de a face rău.
Cine poartă responsabilitatea?
Un alt obstacol major pentru reclamanți este demonstrarea cauzalității. Juriul va trebui să decidă dacă utilizarea rețelelor sociale a fost un factor determinant în problemele de sănătate mintală ale tinerei sau dacă acestea au fost influențate mai degrabă de alți factori: mediul familial, școala, biologia sau experiențele offline.
Cercetările în domeniu arată că relația dintre social media și sănătatea mintală este complexă. „Nu toate formele de utilizare a mediilor digitale sunt nocive sau creează dependență”, a declarat pentru The Washington Post Tamar Mendelson, profesor la Universitatea Johns Hopkins.
Doar începutul
Procesul K.G.M. este doar primul dintr-un val de acțiuni în justiție. Districte școlare, procurori generali ai statelor americane și alte familii au deschis procese similare, iar unele dintre ele vor fi judecate în această vară la nivel federal.
Indiferent de verdict, cazul ridică întrebări incomode despre responsabilitatea platformelor, rolul părinților și felul în care societatea caută explicații simple pentru probleme complexe. Rămâne de văzut dacă justiția va confirma ideea că social media este cauza directă a unei crize de sănătate mintală sau dacă va tempera un discurs tot mai alarmist.
Se încarcă comentariile...
