INTERVIU Bogdan Antonescu, cercetător în fizica atmosferei: „Schimbările climatice contribuie semnificativ la intensificarea incendiilor de vegetație“

În fața provocărilor fără precedent, inteligența artificială poate deveni o soluție-cheie pentru societatea americană, dar nu numai, pentru prevenirea dezastrelor naturale.

Prof. dr. Bogdan Antonescu este cercetător în fizica atmosferei în cadrul INFP

 „Weekend Adevărul“ a discutat cu prof. dr. Bogdan Antonescu, cercetător în fizica atmosferei în cadrul Institutului Național pentru Fizica Pământului și profesor la Universitatea din Bucureşti, despre legătura dintre schimbările climatice și incendiile de vegetație, impactul fenomenelor extreme asupra intensificării acestora, soluțiile inovatoare bazate pe inteligența artificială și importanța educației publice pentru prevenirea riscurilor.

„Weekend Adevărul“: Care considerați că este modul în care schimbările climatice contribuie la intensificarea incendiilor forestiere, precum cele din zona Los Angeles? Există o legătură directă între creșterea temperaturilor și frecvența incendiilor?

Prof. dr. Bogdan Antonescu: Schimbările climatice pot contribui semnificativ la schimbarea caracteristicilor incendiilor de vegetație (de exemplu, creșterea frecvenței de apariție), inclusiv în regiuni precum Los Angeles, printr-o serie de procese fizice. Odată cu creșterea temperaturii medii globale crește probabilitatea de apariție a temperaturilor foarte ridicate și a valurilor de căldură. Acestea, la rândul lor, duc la uscarea vegetației, reducând conținutul de umiditate al solului și al plantelor. Astfel, vegetația uscată devine combustibil pentru inițierea și propagarea incendiilor de vegetație. În California, de exemplu, se observă o creștere a numărului de zile extrem de calde, ceea ce prelungește sezonul incendiilor. Schimbările climatice nu înseamnă doar o creștere a temperaturii medii globale, ci și o modificare a distribuției precipitațiilor. Astfel, seceta extremă și persistentă observată în sud-vestul SUA este în mare parte amplificată de încălzirea globală. La temperaturile extreme, valurile de căldură și perioadele cu secetă – care creează combustibil pentru incendiile de vegetație – se adaugă fenomenele meteorologice extreme care, la rândul lor, pot fi influențate de schimbările climatice. De exemplu, fenomenul Santa Ana – un vânt uscat și intens local pentru regiunea Californiei – contribuie la răspândirea și amplificarea incendiilor de vegetație. De asemenea, proiecțiile climatice arată că schimbările climatice vor duce la mai multe furtuni cu descărcări electrice, ceea ce înseamnă că va crește probabilitatea de declanșare a incendiilor de vegetație.

Anticipare, prevenire, gestionare

Care sunt factorii meteorologici care trebuie monitorizați în timp real pentru a prezice izbucnirea incendiilor și intensitatea acestora?

Este greu de prognozat izbucnirea unui incendiu de vegetație deoarece acesta poate fi declanșat din cauze naturale – furtuni însoțite de descărcări electrice – sau antropice – focul este declanșat cu bună știință sau accidental. Ce putem face este să monitorizăm anumiți parametri de mediu pentru a avea o imagine cât mai bună a condițiilor care pot susține un incendiu de vegetație: temperatura, umiditatea, viteza și direcția vântului, descărcările electrice atmosferice. Temperaturile ridicate usucă vegetația, iar umiditatea scăzută amplifică uscarea vegetației. Viteza și direcția vântului răspândesc flăcările pe distanțe mari, în timp ce deficitul de precipitații și seceta prelungită reduc umiditatea combustibilului natural. De asemenea, descărcările electrice atmosferice pot declanșa incendii. Acești parametri sunt monitorizați pe termen lung pentru a înțelege condițiile climatologice, dar și în timp real. Instrumente precum stațiile meteorologice, senzorii de umiditate, sateliții și modelele numerice de prognoză și climatice oferă date pentru sistemele de avertizare timpurie. Aceste sisteme de avertizare timpurie sunt esențiale pentru anticiparea, prevenirea și gestionarea incendiilor.

Având în vedere creșterea frecvenței și intensității incendiilor din cauza schimbărilor climatice, ce măsuri ar trebui prioritizate pentru monitorizarea condițiilor atmosferice, astfel încât să se îmbunătățească prevenirea incendiilor?

În primul rând, cu cât rețeaua de monitorizare (stații meteo automate și senzori de umiditate) este mai densă, cu atât oferă mai multe detalii privind condițiile de mediu. La acestea se adaugă date furnizate de sateliți care pot oferi o imagine de ansamblu privind desfășurarea incendiilor, dar și cele furnizate de drone, care permit identificarea focarelor sau monitorizarea zonelor mai greu accesibile. Cel mai important este sistemul de avertizare timpurie care integrează toate aceste date și care, prin monitorizare și emiterea de avertizări timpurii, poate reduce impactul incendiilor de vegetație.

Unii cercetători vorbesc despre „ciclul de incendiu“, un fenomen în care incendiile din pădure, urmate de condiții de secetă și temperaturi ridicate, creează condiții favorabile altor incendii. Cum explică fizica atmosferică acest ciclu și ce măsuri ar putea ajuta la întreruperea acestuia?

Sunt mai multe fenomene și procese fizice care contribuie la acest „ciclu de incendiu“. Incendiile de vegetație eliberează cantități uneori foarte mari de gaze cu efect de seră, cum ar fi dioxidul de carbon, dar și particule de dimensiuni mici aflate în suspensie în atmosferă (aerosoli). Global, crește concentrația gazelor cu efect de seră din atmosferă și implicit temperatura medie globală. La nivel local, aerosolii emiși de incendii pot reduce, printr-un efect de umbrire, radiația solară care ajunge la suprafața terestră, dar pot avea și un impact asupra sănătății. Apoi incendiile de vegetație reduc cantitatea de apă disponibilă în sol, ceea ce amplifică efectele secetei. De asemenea, suprafețele arse sunt mai întunecate și absorb mai multă radiație solară, ducând la creșterea locală a temperaturilor și la evaporarea rapidă a umidității. Prin aceste procese sunt create condiții pentru declanșarea unor noi incendii de vegetație.

Tehnologie și educație

Există noi tehnologii pe care cercetătorii le dezvoltă pentru a combate sau reduce riscurile de incendiu? Cum pot cercetările în domeniul fizicii atmosferei să sprijine dezvoltarea unor soluții eficiente?

Cercetările din domeniul fizicii atmosferei oferă o mai bună înțelegere a proceselor fizice care duc la inițierea și propagarea incendiilor de vegetație. Există domenii din fizica atmosferei care se ocupă strict cu acest subiect – de exemplu, modelarea matematică a incendiilor de vegetație. Un domeniu care este acum în plină dezvoltare este legat de utilizarea inteligenței artificiale pentru analiza datelor și pentru prognoza incendiilor sau a condițiilor de mediu care susțin aceste incendii, permițând intervenții mai rapide și mai eficiente.

Ce rol joacă înțelegerea fenomenelor atmosferice extreme în creșterea conștientizării publice și în promovarea unor comportamente mai responsabile în fața acestui tip de pericol, dar nu numai?

Educarea populației despre schimbările climatice și despre impactul asupra incendiilor de vegetație este extrem de importantă din punctul meu de vedere. Ar trebui să ne concentrăm pe creșterea gradului de conștientizare privind aceste schimbări climatice și impactul pe care acestea îl au. Oamenii au nevoie să înțeleagă legătura directă dintre schimbările climatice, condițiile meteorologice extreme și intensificarea incendiilor de vegetație. Înțelegerea fenomenelor atmosferice extreme joacă un rol-cheie în educație deoarece explică de ce anumite condiții, precum seceta, valurile de căldură sau vânturile uscate, cresc riscul de incendiu. Prin programe educaționale care să fie accesibile publicului larg, oamenii pot învăța cum să ia măsuri de prevenție – de exemplu, evitarea activităților care pot declanșa incendii – și cum să reacționeze în situații de urgență.