De ce ar ezita Trump să se alăture Israelului pentru a distruge situl nuclear Fordo
0Probabilitatea succesului unui atac american cu bomba capabilă să distrugă buncăre în adâncime, precum cele care protejează instalația nucleară de la Fordow, este un subiect care a iscat dezbateri la Pentagon, iar în acest context Donald Trump este precaut față de o intervenție directă a SUA, relatează The Guardian.
Donald Trump le-ar fi sugerat oficialilor din domeniul apărării că ar avea sens ca SUA să lanseze atacuri împotriva Iranului doar într-un scenariu în care bomba americană capabilă să penetreze buncăre ar distruge garantat instalația de îmbogățire a uraniului de la Fordo, au dezvăluit persoane la curent cu dezbaterile.
„Vom fi pregătiți să atacăm Iranul. Nu avem convingerea că suntem necesari. Și vrem să nu fie nevoie de noi, dar sunt de părere că președintele nu este convins că este nevoie de noi”, a declarat un oficial american publicației Axios.
Președintelui american i s-ar fi spus că lansarea bombei GBU-57, de 13,6 tone, ar avea capacitatea de a distruge situl Fordo, însă acesta nu a părut pe deplin convins, amânând autorizarea atacurilor, în timp ce simultan așteaptă ca amenințarea unei eventuale implicări a SUA să împingă Iranul la discuții.
De altfel, eficacitatea bombelor GBU-57 a fost un subiect de dezbateri aprinse la Pentagon încă de la începutul mandatului lui Trump, spun doi oficiali din domeniul apărării, care au fost informați că, probabil, doar o armă nucleară tactică ar fi capabilă să distrugă efectiv Fordo, dată fiind adâncimea instalației.
Or Trump nu ia în considerare utilizarea unei arme nucleare tactice asupra Fordo, iar un atare scenariu nici nu a fost prezentat de secretarul Apărării, Pete Hegseth, și de șeful Statului Major Interarme, generalul Dan Caine, în cadrul reuniunilor din sala de criză a Casei Albe, au declarat două persoane familiarizate cu situația.
Pe de altă parte, oficialilor din domeniul apărării care au primit briefing-ul li s-a explicat că utilizarea bombelor convenționale pentru a lovi Fordo, chiar și ca parte a unor atacuri ample în care să fie folosite mai multe bombe, nu ar pătrunde totuși suficient de adânc în subteran și nu ar reuși probabil mai mult decât să provoace prăbușirea unor tuneluri și a le îngropa sub dărâmături.
În același timp, distrugerea totală a instalației Fordo, despre care serviciile de informații israeliene estimează că se află la o adâncime de 90 de metri, ar presupune două etape: lovituri cu bombe convenționale pentru a pregăti terenul, urmate de lansarea unei bombe nucleare tactice dintr-un bombardier B2.
Aceste evaluări au fost realizate de Agenția pentru Reducerea Amenințărilor la adresa Apărării (DTRA), o divizie a departamentului apărării care a testat bomba GBU-57, în cadrul analizei asupra limitelor acestui tip de bombă raportat la o gamă de instalații subterane.
Dilema intervenției americane
Această situație creează o dilemă și evidențiază natura complexă a unui astfel de atac, precum și ce ar însemna să aibă succes: cel mai probabil, lansarea bombelor GBU-57 ar da înapoi capacitatea Iranului de a obține uraniu de calitate militară câțiva ani, în timp ce nu ar pune capăt programului.
Scoaterea din funcțiune a centralei Fordo – fie pe cale diplomatică, fie militară – este considerată esențială pentru efortul de a opri Iranul să obțină arme nucleare, după ce Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a descoperit că situl a îmbogățit uraniu la 83,7% – aproape de nivelul 90% necesar pentru armele nucleare.
Lovirea Fordo chiar și cu bombe GBU-57 este dificilă din pricina caracteristicilor instalației îngropate sub munte - dar o provocare provine și din faptul că bomba nu a mai fost folosită niciodată într-o situație comparabilă, potrivit celor doi oficiali familiarizați cu briefing-ul DTRA.
„Nu ar fi una și gata”, a explicat un fost director adjunct al DTRA, generalul-maior în rezervă Randy Manner, adăugând că Fordo ar putea fi reconstruit relativ rapid. „Ar putea întârzia programul cu șase luni până la un an. Sună bine la TV, dar nu este real.”
Bomba este supranumită „distrugătoare de buncăre” însă poate fi transportată doar de un bombardier B2 în condițiile unei superiorități aeriene, și e necesită un semnal GPS puternic pentru a-și lovi ținta.
Deși Israelul a declarat că a stabilit superioritate aeriană asupra Iranului, un atac reușit ar necesita totuși eliminarea în prealabil a oricăror dispozitive de bruiaj GPS și a altor sisteme de apărare.
În ultimii ani, Israelul a conceput o varietate de planuri pentru a distruge centrala Fordo fără ajutorul Statelor Unite. Într-un scenariu, Israelul s-a gândit la lansarea unor trupe de comandă din elicoptere, care să pătrundă în instalație și să o arunce în aer – o opțiune pe care Trump a respins-o, potrivit unor persoane familiarizate cu situația.
SUA vor lua o decizie în două săptămâni
Casa Albă a anunțat că Donald Trump a stabilit un termen limită de două săptămâni pentru a decide dacă SUA se vor alătura războiului Israelului cu Iranul, oferind o fereastră de oportunitate pentru o soluție negociată la conflict.
Decizia vine după ce ministrul israelian al apărării a îmbrățișat deschis schimbarea regimului la Teheran ca obiectiv de război.
Într-o vizită la un spital lovit de o rachetă iraniană, Israel Katz a declarat că liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, „nu poate fi lăsat să existe” și anunțat că a ordonat o înmulțire a atacurilor pentru a „submina” guvernul iranian.
Prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, a insistat ulterior că răsturnarea liderilor iranieni „nu este un obiectiv declarat sau formal” al guvernului său, dar a admis că aceasta poate fi o urmare naturală a războiului.
Israelul nu deține arme capabile să distrugă complexul Fordow, care este îngropat la până la 100 de metri sub un munte, în apropierea orașului sfânt Qom. Netanyahu și aliații săi au încurajat SUA să sprijine Israelul, alăturându-se atacului, întrucât probabil doar Trump poate „încheia” proiectul nuclear al Iranului.
Planurile de atac au fost elaborate, dar Trump așteaptă să vadă dacă Teheranul va ajunge la o înțelegere de ultim moment, și să fie de acord să abandoneze programul său nuclear, au declarat surse.
Pe fondul avertismentelor globale privind escaladarea conflictului, Europa insistă asupra unei soluții diplomatice la război. Ministrul de externe al Iranului călătorește vineri la Geneva pentru a se întâlni cu omologii săi britanic, francez și german. De asemenea, au existat oferte de mediere din partea președintelui rus, Vladimir Putin, și a puterilor regionale, inclusiv a Omanului.
Se încarcă comentariile...
