Cum a recrutat Epstein oameni de știință de la Harvard pentru a-și lustrui reputația și a încerca să obțină profit

În 2008, după condamnarea pentru solicitare de prostituție, inclusiv de la o minoră, Harvard University a decis discret să nu mai accepte donații de la unul dintre binefăcătorii săi generoși: Jeffrey Epstein. Până atunci, finanțatorul donase 9,1 milioane de dolari universității, relatează CNN.

Jeffrei Epstein/FOTO:X

Decizia părea să închidă un capitol. În realitate, era doar începutul unei etape mai sofisticate. La șase ani distanță, Epstein continua să găsească rute ocolite pentru a-și direcționa averea către unii dintre cei mai reputați oameni de știință ai Harvardului, în special din zona geneticii – un domeniu care îl fascina de ani buni.

Documente și e-mailuri făcute publice de United States Department of Justice conturează un plan puțin cunoscut: crearea unei companii de investiții care ar fi urmat să poarte amprenta unui celebru biolog de la Harvard, dar în care controlul banilor să rămână la Epstein.

„Georgarage” – o companie cu nume de laborator și bani din umbră

În centrul proiectului s-a aflat geneticianul George Church, figură marcantă a cercetării moderne și coordonator al unui departament-cheie în cadrul Wyss Institute for Biologically Inspired Engineering. Cofondator a peste 50 de companii biotech și cunoscut pentru ambiția de a readuce la viață mamutul lânos prin editare genetică, Church era un nume cu greutate – exact tipul de asociere care putea reabilita imaginea unui finanțator compromis.

În iulie 2014, Epstein îi scria: „Am o idee grozavă”. A doua zi, Church îi răspundea cu un plan în zece pași, evaluat la 10 milioane de dolari: studii despre supercentenari, animale rezistente la viruși, inversarea procesului de îmbătrânire, „elefanți rezistenți la frig” – un ecou al proiectului mamutului.

Epstein a cerut un nume pentru compania de investiții. Church a propus trei variante. A fost ales „Georgarage” – un joc de cuvinte între „George’s Garage” și acronimul GEO, de la „genetically engineered organisms”. Deși numele sugera un proiect al profesorului, actele arată că firma a fost înregistrată în Delaware de avocatul lui Epstein, iar controlul financiar îi aparținea acestuia.

E-mailurile indică discuții privind investiții în cel puțin trei companii, inclusiv eGenesis, specializată în dezvoltarea de organe modificate genetic pentru transplant. Reprezentanții firmei au declarat ulterior că nu au primit finanțare nici de la Georgarage, nici de la Epstein.

Într-un alt caz, omul de afaceri ar fi propus chiar să devină președinte al consiliului de administrație al unei companii de editare genetică. Propunerea a fost respinsă. Nu există dovezi că Epstein ar fi investit efectiv în aceste proiecte. Astăzi, potrivit registrelor din Delaware, Georgarage este inactivă pentru neplata taxelor.

Relații adânci în mediul academic

Legătura lui Epstein cu Harvard nu s-a limitat la o donație generoasă și la un refuz instituțional ulterior. O investigație internă din 2020 a arătat că, între 2010 și 2015, el ar fi orchestrat indirect donații de milioane de dolari, în ciuda interdicției oficiale.

Relația sa cu biologul Martin Nowak, fondator al Programului pentru Dinamica Evoluției, a fost una de profunzime. Cea mai mare contribuție a lui Epstein – 6,5 milioane de dolari în 2003 – a stat la baza acestui program. În testamentul redactat cu câteva zile înainte de moartea sa în detenție, Epstein îi lăsa lui Nowak 5 milioane de dolari.

Raportul Harvard arată că Epstein folosea frecvent biroul lui Nowak din Harvard Square pentru întâlniri cu oameni de știință și că a avut acces în campus până în 2018. Universitatea l-a sancționat pe Nowak în 2021, însă nu l-a concediat. Nici Church, nici Nowak nu au fost acuzați de implicare în infracțiunile lui Epstein.

După apariția noilor documente, Harvard a anunțat o nouă evaluare internă privind legăturile unor actuali și foști afiliați cu Epstein, inclusiv fostul președinte al universității, Larry Summers, care ulterior s-a retras de la catedră și și-a exprimat public rușinea.

Filantropia ca strategie de imagine

Dincolo de investiții, e-mailurile dezvăluie o preocupare constantă a lui Epstein: gestionarea reputației. În 2012, colaboratori ai săi încercau să obțină comunicate de presă despre finanțările oferite cercetării lui Nowak și Church, astfel încât motoarele de căutare să afișeze mai degrabă articole despre filantropie decât despre condamnarea sa.

„Nu am reușit să împing lucrurile rele de pe prima pagină”, îi scria un colaborator. Epstein răspundea nemulțumit: articolele sunt prea rare, ar trebui „unul pe zi sau la două zile”.

În spatele interesului pentru genetică și evoluție se conturează, astfel, o altă miză: folosirea prestigiului științific pentru a reconstrui credibilitatea unui nume compromis. Laboratoarele, conferințele, proiectele de avangardă deveneau decorul unei strategii de rebranduire.

Cazul arată cât de permeabile pot fi granițele dintre bani, influență și reputație – chiar și în cele mai prestigioase instituții academice ale lumii. Iar întrebarea care rămâne nu este doar cum a reușit Epstein să pătrundă atât de adânc în mediul universitar, ci cât de dispus este acesta să-și reevalueze propriile mecanisme de protecție atunci când filantropia vine la pachet cu umbre.