Criză tăcută la Ambasada SUA din Kiev: plecări, tensiuni și disensiuni față de noua linie a administrației Trump

În timp ce președintele Donald Trump încearcă o recalibrare a relațiilor cu Federația Rusă, la Ambasada Statelor Unite din Kiev se conturează o criză discretă, dar profundă. Surse diplomatice vorbesc despre nemulțumiri interne, plecări voluntare și o tensiune tot mai mare între politica Washingtonului și realitatea războiului din Ucraina, scrie Kyiv Independent.

Criză la ambasada SUA din Kiev după demisia ambasadoarei Bridget Brink FOTO shutterstock

Cea mai vizibilă plecare este cea a ambasadoarei Bridget Brink, care și-a anunțat demisia pe 10 aprilie, cu doar câteva săptămâni înainte de a încheia oficial trei ani de mandat. Surse diplomatice din capitala ucraineană au confirmat că Brink a părăsit orașul pe 21 aprilie. Ambasada a refuzat să comenteze public motivele retragerii sale.

Potrivit mai multor diplomați occidentali acreditați la Kiev, decizia ambasadoarei ar fi fost determinată de „neînțelegeri de fond” cu noua administrație de la Washington, în special în ceea ce privește politica externă față de Ucraina.

Schimbarea de ton și reacția Kievului

În timpul mandatului administrației Biden, Bridget Brink a fost percepută drept o susținătoare ferventă a cauzei ucrainene. Surse din comunitatea diplomatică o descriu ca fiind un liant între Congresul american și guvernul de la Kiev, o voce echilibrată, dar fermă, în favoarea ajutorului militar și financiar acordat Ucrainei.

După victoria lui Donald Trump în alegerile prezidențiale din noiembrie 2024, discursul ambasadoarei a început să se alinieze noii linii oficiale. Momentul de cotitură a fost întâlnirea din 28 februarie dintre președintele Trump și Volodimir Zelenski, la Casa Albă, în urma căreia liderul ucrainean a fost criticat public și nevoit să părăsească întâlnirea înainte de termen. Brink nu a comentat incidentul, dar contul său oficial a redistribuit postări ale președintelui Trump și ale secretarului de stat Marco Rubio, în care Zelenski era acuzat de lipsă de recunoștință și lipsă de dorință de pace.

Această schimbare de ton a fost remarcată și la Kiev. Pe 4 aprilie, după un atac rusesc asupra orașului Krivoi Rog, soldat cu 20 de morți — dintre care 9 copii — mesajul transmis de ambasadoare a evitat să menționeze explicit responsabilitatea Rusiei. Reacția președintelui Zelenski a fost dură: „O țară atât de puternică, un popor atât de curajos — și totuși o reacție atât de slabă”, a spus liderul ucrainean într-un discurs video. „Se tem chiar și să pronunțe cuvântul «rus»”.

Ulterior, ambasadoarea și-a ajustat discursul, menționând în mod explicit Federația Rusă în mesajele legate de atacurile asupra civililor, inclusiv în cazul unui bombardament asupra orașului Sumî, în care au murit 35 de persoane.

Demisii în lanț și tăcere oficială

Brink nu este singura care a părăsit postul. În februarie, cu puțin înainte de întâlnirea Trump-Zelenski, și-a anunțat demisia și Kraig Cook, ofițer de presă al ambasadei. Într-o scrisoare de demisie obținută de publicația Kyiv Independent, Cook acuză administrația Trump de „preluare a narativelor Kremlinului” și critică și acordul privind mineralele critice dintre SUA și Ucraina.

El vorbește și despre o „tăcere asurzitoare” a conducerii ambasadei, în contextul în care mulți angajați se declară în mod privat îngrijorați de direcția politică impusă de la Washington. Cook susține că a decis să plece în aceeași zi cu întâlnirea Trump-Zelenski, considerând acel moment ca fiind o ruptură iremediabilă în relația bilaterală.

„Nu am fost singurul care a avut rețineri față de noile orientări. Dar până în prezent, sunt singurul care a demisionat”, a declarat el.

Un divorț ideologic?

Surse diplomatice occidentale citate sub protecția anonimatului susțin că motivul real al plecării ambasadoarei Brink a fost lipsa de compatibilitate cu noua conducere politică a Casei Albe, mai puțin decât eventuale nemulțumiri ale Kievului.

„Relația cu biroul președintelui Zelenski era deja complicată încă dinaintea schimbării administrației, în special din cauza insistenței ambasadoarei pe implementarea unor reforme-cheie”, a precizat o sursă diplomatică. Totuși, „adevăratul motiv al plecării a fost că nu mai exista un spațiu comun de acțiune între ea și Washington.”

Chiar dacă oficialii americani de la Kiev nu comentează, mai multe ambasade din Grupul G7 au fost informate că „neînțelegerile privind linia politică” sunt motivul invocat pentru retragerea ambasadoarei.

Pentru moment, nu se știe cine va prelua conducerea ambasadei SUA din Kiev, dar contextul în care se produce această schimbare este unul delicat, într-un moment în care Ucraina se confruntă cu presiuni militare intense și o susținere tot mai incertă din partea principalului său aliat.