Comandanţii armatei americane recunosc că au simţit „durere“ şi „furie“  după ce au lăsat Afganistanul în mâinile talibanilor

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Lloyd Austin, şeful Pentagonului
Lloyd Austin, şeful Pentagonului

Liderii Pentagonului s-au angajat miercuri să ''înveţe lecţii'' din războiul din Afganistan, recunoscând că au simţit ''durere şi furie'' după ce au lăsat ţara în mâinile talibanilor, inamicii lor de 20 de ani, relatează AFP. Un diplpomat spune că SUA i-au lăsat în Afganistan pe majoritatea colaboratorilor lor şi sunt „bântuiţi“ acum de alegerile făcute.

''Nicio operaţiune nu este niciodată perfectă'', a recunoscut ministrul Apărării Lloyd Austin, vorbind public pentru prima dată de la încheierea evacuării haotice a 124.000 de civili din Kabul, în noaptea de luni spre marţi.

''Vrem să învăţăm cât de mult posibil din această experienţă'', a adăugat Lloyd Austin, un fost general care a luptat în Afganistan, după ce a adus un omagiu solemn şi sumbru celor 800.000 de soldaţi americani care s-au succedat din 2001 pe teritoriul afgan într-un război în care şi-au pierdut viaţa 2.461 de militari americani, dintre care 13 în ultimele ore ale retragerii.

Şeful Statului Major Interarme al SUA, generalul Mark Milley, care a luptat de asemenea în Afganistan, a recunoscut că aceste ultime zile au fost ''extrem de dificile din punct de vedere emoţional''.

 ''Suntem cu toţii împărţiţi între durere, furie, îngrijorare şi tristeţe, pe de o parte, şi mândrie şi rezistenţă, pe de altă parte'', a adăugat el.

''Vom învăţa din această experienţă'', a spus el. ''Şi ceea ce ne-a adus aici va fi studiat în anii următori'', a adăugat el. ''Noi, militarii, vom aborda acest lucru cu umilinţă, transparenţă şi sinceritate. Există o mulţime de lecţii tactice, operaţionale şi strategice de învăţat'', a explicat responsabilul militar.

Şeful Pentagonului a admis faptul că sfârşitul unui război început în 2001 pentru îndepărtarea talibanilor de la putere poate fi dificil de acceptat pentru soldaţii care au pierdut fraţi de arme în Afganistan, precum şi pentru familiile celor care şi-au pierdut viaţa.

''Ştiu că aceste ultime zile au fost dificile pentru mulţi dintre noi'', a spus el. ''(...) Am auzit opinii foarte tranşante în ultimele zile. Este foarte important. Aceasta este democraţia'', a menţionat de asemenea şeful Pentagonului.

Războiul a fost lansat la sfârşitul anului 2001, după atacurile din 11 septembrie, care s-au soldat cu 2.977 de morţi într-o singură zi. Atacurile au fost comise de jihadişti din Al-Qaida, cu baza în Afganistan şi protejaţi de talibani.

Dar ceea ce urma să se limiteze la o operaţiune de represalii a evoluat într-o vastă operaţiune de reconstrucţie a ţării pentru a împiedica o revenire a talibanilor la putere, ceea ce s-a întâmplat pe 15 august.

Şeful Pentagonului a anunţat că va vizita săptămâna viitoare regiunea Golfului, unde aliaţii SUA au facilitat evacuarea refugiaţilor afgani.

Americanii i-au lăsat în Afganistan pe majoritatea colaboratorilor lor şi sunt „bântuiţi“ acum de alegerile făcute, spune un diplomat

Majoritatea afganilor care au colaborat cu Statele Unite şi doreau să fugă în această ţară nu au putut fi evacuaţi din Afganistan, a estimat miercuri un responsabil american, care a vorbit despre diplomaţi 'bântuiţi' de alegerile pe care au fost nevoiţi să le facă în timpul podului aerian de la Kabul, transmite AFP.

Ar putea fi vorba, luând în calcul şi membrii de familie apropiaţi, despre zeci de mii de persoane.

„Aş spune că este vorba despre majoritatea dintre ei, pe baza informaţiilor anecdotice despre persoanele pe care le-am putut sprijini“, a declarat acest înalt responsabil diplomatic, aflat în prima linie a uriaşei operaţiuni de evacuare ce a luat sfârşit luni odată cu retragerea definitivă a Statelor Unite.

„Intenţionăm să continuăm“ şi „să facem tot posibilul în săptămânile şi lunile următoare pentru a respecta acest angajament de a-i ajuta pe cei care vor să părăsească Afganistanul“, le-a dat el asigurări jurnaliştilor, sub protecţia anonimatului.

Operaţiunea a permis evacuarea a 123.000 de persoane începând din 14 august, preziua intrării în Kabul a talibanilor.

Departamentul de Stat nu a fost în măsură să precizeze câte dintre aceste persoane erau afgani candidaţi la vizele speciale de imigrare promise interpreţilor şi altor colaboratori ai armatei sau ai diplomaţiei americane, ameninţaţi cu represalii din partea talibanilor ajunşi la putere.

La începutul lunii august, Casa Albă raportase că în jur de 20.000 de afgani colaboratori ai americanilor ceruseră să fie primiţi în SUA, adică aproximativ 100.000 de persoane luând în calcul şi membrii de familie. De notat însă că sunt vehiculate estimări şi mai ridicate.

„Toţi cei care au trăit' evacuarea 'sunt bântuiţi de alegerile pe care a trebuit să le facem şi de oamenii pe care n-am putut să-i ajutăm să plece în această primă fază a operaţiunii“, a mărturisit diplomatul american.

„Aceasta a implicat compromisuri şi alegeri cu adevărat dureroase“, „pentru mine, care încercam să comunic priorităţile noastre în zilele în care aveam un sistem eficace cu talibanii pentru a facilita accesul autobuzului“, „pentru agenţii consulari care, în mod eroic, erau la punctele de acces împreună cu puşcaşii marini sau cu militari americani şi ai NATO pentru a încerca să identifice oamenii în mulţime, sau pentru cei care ieşeau şi mergeau în mijlocul afganilor în căutarea unor persoane deţinătoare de paşaport american sau carte verde americană“, a mai explicat diplomatul

El a descris o situaţie 'dificilă', cu mulţimi de afgani masaţi la intrările în aeroportul din Kabul şi care ameninţau să „vireze spre revoltă în orice moment“. 

SUA



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite