Cine este femeia care înspăimântă jumătate dintre americani când se îmbolnăveşte
0La începutul acestei săptămâni, judecătoarea Curţii Supreme de Justiţie a SUA, Ruth Bader Ginsburg (85 de ani), a fost internată în spital, după ce a căzut în biroul ei şi şi-a fracturat trei coaste. Vestea a stârnit în rândul democraţilor americani un val de spaimă amestecată cu urări de însănătoşire.
Deşi Ruth Bader Ginsburg a fost exernată la finalul săptămânii, după ce a suferit un accident, grija oamenilor faţă de sănătatea celui mai statornic om din Curtea Supremă rămâne întemeiată. Motivele sunt diverse. Dacă Ginsburg s-ar pensiona sau ar deveni prea bolnavă pentru a continua să lucreze ca judecător, preşedintele Donald Trump ar putea să-şi întărească majoritatea conservatoare a Curţii, prin numirea celui de-al treilea judecător, după Neil Gorsuch şi Brett Kavanaugh, scrie BBC.
Nu e prima dată când Ginsburg are un astfel de accident – în trecut, şi-a mai fracturat două coaste,a dus două bătălii cu cancerul şi, în 2014, i s-a montat un stent pentru a-i deschide o arteră blocată. „De fiecare dată când a revenit la muncă, a făcut-o cu şi mai multă determinare şi rezistenţă“, spune Irin Carmon, co-autoarea cărţii Notorious RBG.
Pentru liberali, Ginsburg, în vârstă de 85 de ani, a devenit o icoană făcătoare de minuni. Pornind de la viaţa şi cariera sa, regizoarea Mimi Leder a realizat un documentar „On the Basis of Sex“, care va avea premiera în decembrie 2018. De asemenea, cartea autobiografică „Notorious RBG“ a devenit best-seller - povestea ei făcând furori în rândul femeilor mileniale. În magazine, se vând tricouri şi căni de cafea imprimate cu chipul ei. „Cred că oamenii, indiferent de vârsta pe care o au, sunt încântaţi că o femeie, mai ales la 85 de ani, este de neclintit atunci când vine vorba de angajamentul ei faţă de egalitate şi dreptate“, după cum a declarat unul dintre co-autorii cărţii Notorius RBG, Irin Carmon. Şi totuşi, cum a ajuns Ruth Bader Ginsburg dintr-un jurist respectabil într-o celebritate tonică, plină de viaţă?
Cine este Ruth Bader Ginsburg
Joan Ruth Bader s-a născut în cartierul Flatbush din Brooklyn, New York, în 1933, fiind fiica unor imigranţi evrei. Mama ei a murit de cancer când Ruth avea doar 17 ani. După ce a absolvit Universitatea Cornell în 1954, s-a căsătorit cu Marty Ginsburg şi, la scurt timp, cuplul a avut primul lor copil. În perioada în care Ginsburg era însărcinată, a fost retrogradată din funcţie la un birou de securitate socială. Erau anii anii ʼ50., când discriminarea împotriva femeilor însărcinate era încă legală. Experienţa asta a marcat-o, astfel încât, în anii următori, să-şi ascundă cea de-a doua sarcină.
În 1956, a devenit una dintre cele nouă femei care s-au înscris la Şcoala de Drept de la Harvard. Mai târziu, s-a transferat la Columbia Law School din New York şi a devenit prima femeie care a lucrat la revistele de drept ale ambelor universităţi. „Nicio firmă de avocatură din tot New York-ul nu voia să mă angajeze“, a declarat Ginsburg la un moment dat, şi asta din cauza faptului că era evreică, femeie şi mamă.
Ulterior, a devenit profesoară la Şcoala de Drept Rutgers, fiind printre primele femei care a predat cursuri de drept. A co-fondat, în 1963, proiectul privind drepturile femeii la Uniunea Americană a Libertăţilor Civile. În 1973, a devenit consilierul general al ACLU, deschizând, astfel, o fereastră către cazurile de discriminare de gen, dintre care şase au adus-o în faţa Curţii Supreme a Statelor Unite.
A doua femeie nomnalizată la Curtea Supremă
În 1980, ca parte a eforturilor preşedintelui Jimmy Carter de a diversifica membrii din curtea federală, Ginsburg a fost nominalizată la Curtea de Apel a Statelor Unite pentru Districtul Columbia. Şi-a câştigat reputaţia de centristă, votând de multe ori cu conservatorii, dar şi împotriva lor – de exemplu, audierea cazului de discriminare a unui marinar care a susţinut că a fost dat afară din Marină pentru că era homosexual.
În 1993, preşedintele de la acea vreme a SUA, Bill Clinton, a desemnat-o pe Ginsberg membră în Curtea de Justiţie a Statelor Unite, devenind, astfel, a doua femeie din istoria ţării nominalizată la Curtea Supremă a SUA. În documentarul care urmează să apară în decembrie, Clinton mărturiseşte: „În 15 minute de discuţie, eram sigur că o voi nominaliza“.
În timpul celor două mandate ale preşedintelui Barack Obama, unii specialişti liberali se întrebau dacă nu era timpul ca Ginsburg să se pensioneze. „Mulţi oameni m-au întrebat: «Ei bine, când vei pleca?». Atâta timp cât încă mai pot să lucrez la capacitate maximă, voi rămâne aici“.