Exclusiv Analiza româncei care l-a avut profesor pe șeful CIA la Harvard. Ce schimbă Trump și cum va influența România. „Același lucru l-ar fi făcut și democrații”

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Expertul în relații internaționale Ioana Constantin Bercean explică, pentru „Adevărul”, la ce ar trebui să ne așteptăm de la Donald Trump în următoarea perioadă. În opinia sa, noul președinte va fi mai dur în relațiile cu China și Iran.

Donald Trump nu va scoate SUA din NATO. FOTO: Shutterstock
Donald Trump nu va scoate SUA din NATO. FOTO: Shutterstock

Expertă în relații internaționale, specializată pe analiza informațiilor și sociololgie politică în SUA și în zona Orientului Mijlociu, Ioana Constantin Bercean a fost studenta lui William Burns, actualmente director al CIA în SUA. S-a întâmplat la cursul de studii islamice de la Universitatea Harvard, pe vremea când Burns era profesor universitar la prestigioasa universitate americană, iar românca urma o specializare acolo.

Ioana Constantin Bercean este printre cei care nu cred că Donald Trump ar vrea cu adevărat să retragă Statele Unite ale Americii din NATO. În mare, spune ea, sub noua administrație Trump, America va avea aceeași politică externă ca sub Biden, cu anumite nuanțe. Sau ca în primul mandat al președintelui Trump, ori în cele două mandate ale lui Barack Obama.

Trump, mai dur cu China și Iran decât democrații

„Și în primul mandat al lui Trump am văzut o abordare foarte aspră față de China. A și spus și în timpul campaniei electorale că își va îndrepta atenția spre China. Relația cu Israel, sigur că este una care a fost privilegiată în permanență, indiferent de cine a fost la putere în America. Este cea mai privilegiată sau cea mai specială relație din mediul internațional, dar până la urmă Trump a spus că vrea să facă pace peste tot. Sigur, rămâne de văzut în ce măsuri îi va ieși, pentru că Orientul Mijlociu oricum este un subiect mult mai complicat și mult mai dificil de gestionat. Și rămâne de văzut cum anume și unde se va poziționa pentru că un nou război în Orientul Mijlociu nu ar fi deloc nici în avantajul lui Trump, mai cu seamă că el a venit și pe fondul acesta discursiv, că în timpul lui nu au început războaie și nu intenționează să înceapă alte războaie. Și sigur că are și consilieri în jurul său care îi voi re-explica probabil mult mai bine decât a înțeles în primul mandat ce ar însemna un război în Orientul Mijlociu”, explică Ioana Constantin Bercean.

Relații complicate cu Uniunea Europeană

În ce privește raportul dintre SUA și Uniunea Europeană, experta consideră că Trump va continua politica începută în primul său mandat și continuată apoi de Joe Biden. Acest lucru înseamnă că noul președinte ar putea impune noi taxe, așa cum a făcut și Biden, care vor congestiona și mai mult relația bilaterală comercială dintre cele două părți.

„Ne amintim de taxele comerciale impuse Uniunii Europene în timpul lui Trump, dar să nu uităm că în timpul mandatului lui Joe Biden, acele tarife nu au fost ridicate, ba din contră au fost impuse unele noi. Chiar dacă avem o relație diplomatică foarte bună între Uniunea Europeană și Statele Unite, suntem parteneri strategici, avem o alianță solidă, dar din punct de vedere economic lucrurile nu stau la fel. Până la urmă din perspectivă economică, acolo vorbim chiar despre o competiție dură între SUA și Uniunea Europeană. Pentru că amerianii își doresc primatul acesta nu doar militar, strategic de influență, ci și din punct de vedere economic”, explică Ioana Constantin Bercean.

De altfel, interesul SUA a fost întotdeauna să fie vioara întâi în orice alianță, iar Uniunea Europeană nu poate să o concureze din motive obiective.

„Pe de altă parte, Uniunea Europeană are potențial de a fi un competitor economic pentru Statele Unite, dar fiind o uniune fără un guvern central, adică noi avem politicile de la Bruxelles, avem anumite decizii care se iau la Bruxelles, dar totuși majoritatea sau unele dintre cele mai importante decizii economice se iau în subsidiar la nivelul fiecărui stat. Și atunci, sigur că este mai greu de agregat o politică din aceasta comună, o politică economică sau militară, până la urmă, comună, care să fie competitivă, într-adevăr, cu Statele Unite. Iar americanii știu asta, a spus-o și George Friedman în urmă cu 20 de ani, că până la urmă interesul Statelor Unite este să țină Europa într-o lesă economică cât mai scurtă pentru a nu deveni competitor economic pentru Statele Unite.”

Nu există riscul ca Trump să scoată SUA din NATO

Deși unii experți se tem de ce este mai rău, iar anumite voci au vorbit chiar despre faptul că Donald Trump ar vrea să scoată Statele Unite ale Americii din NATO, Ioana Constantin Bercean nu vede o asemenea amenințare.

„Cu siguranță nu va scoate SUA din NATO, adică nu cred că va face asta. Până la urmă America este unul dintre principalii beneficiari a tot ceea ce înseamnă alianța nord-atrantică. Dacă o luăm pe partea economică, să nu uităm că statele NATO își îmbunătățesc capabilitățile militare cumpărând în mod special de la producătorii de armament american, deci industria militară americană este unul dintre principali beneficiari ai alianței nord-atrantice. Iar pe de altă parte să nu uităm că singurul stat care a acționat în toată istoria NATO sub umbrela articolului 5 este America. Războiul din Afganistan a fost aprobat, a fost legitimat în Consiliul de Securitate a Națiunilor Unite sub umbrela articolului 5, deci după atacul terorii din 11 septembrie 2001. America ajutată de aliații săi europeni a pornit acel război”, amintește Ioana Constantin Bercean.

Ioana Constantin Bercean. FOTO: Arhivă personală
Ioana Constantin Bercean. FOTO: Arhivă personală

De altfel, chiar și atunci când a recurs la unele amenințări în ce privește statele NATO care nu alocă o cotă de 2% din PIB pentru apărare, Donald Trump a făcut-o doar pentru a fi mai convingător.

„Discursul acesta de campanie, sigur că a avut și o tentă economică sau tentă financiară foarte predominantă, pentru că de fapt Donald Trump ce a spus? A spus același lucru pe care Barack Obama l-a spus în 2014 la summitul NATO de la Cardiff, care a fost inclusiv în documentul final al summitului, în care se prevedea că în următorii 10 ani, adică până în 2024, fiecare stat trebuie să aloce minim 2% pentru apărare. Donald Trump a reluat exact acestăa idee, adică nu a venit cu o idee nouă, originală, doar că a livrat-o într-un alt fel. El a fost mai agresiv, mai vocal, mai lipsit de diplomație, dar lucrurile sunt exact în aceeași paradigmă”, adaugă ea.

La capitolul avantaje și dezavantaje pentru Uniunea Europeană, balanța ar fi mai degrabă echilibrată. Chiar dacă relațiile proaste comerciale dintre Uniunea Europeană și SUA, în timpul mandatului lui Biden, au fost mult timp trecute cu vederea în Europa și prea puțin comentate, realitatea nu poate fi negată.

„Avantaje vs. dezavantaje, sigur că pentru Uniunea Europeană sau pentru Europa, hai să spunem așa, avantajul este că acum poate să-și creeze propria strategie, fără a fi nevoie să umble cu mănuși de catifea față de administrația Trump. Adică se va trece puțin de la paradigma această de instituționalism liberal înspre diplomația bilaterală. Avantaje sau dezavantaje cred că nu sunt nici foarte mari, nici foarte diferite față de ce ar fi putut însemna o administrație democrată”, e opinia sa.

Ce se va întâmpla cu Ucraina

În ce privește Ucraina, Ioana Bercean spune că indiferent cine ar fi câștigat alegerile, americanii aveau în plan demararea unor negocieri cu partea rusă începând cu 2025. Asta înseamnă că victoria lui Donald Trump nu va schimba prea mult situația și nici nu va afecta România și celelalte state din estul Europei.

„Ucraina va fi ajutată atât timp cât se va considera necesar, până la urmă. Lucrurile ar fi mers în aceeași direcție indiferent de cine ar fi câștigat alegerile în America. Și același lucru l-ar facut și Harris sau oricine era din partea democraților. Realitatea este că războiul din Ucraina nu merge foarte bine, cel puțin acestea sunt ultimele evaluări. Până la urmă este vorba și despre aceste pierderi de vieți omenești din partea ucraineană, care, la un moment dat, vor părea, inclusiv pentru societatea ucraineană, un sacrificiu mult prea mare. Cei mai importanți strategi americani, de la Wesley Clark (n.r. - fost comandat suprem al NATO în Europa) la generalul Miley (n.r. - fostul şef al Statului Major Interarme al forţelor armate americane), toți consideră că acest război nu merge în direcția bună. Mai mult decât atât, Wesley Clark a spus că a fost o greșeală ca Ucraina să nu fie ajutată în primul an de război mult mai mult pentru a produce pierderi mult mai mari și pentru a obosi mult mai mult Rusia. Pentru că tot Clark spune că, de-a lungul istoriei, Rusia a început toate războiele foarte prost și le-a terminat bine. Mă rog, bine pentru ruși”, dezvoltă Ioana Constantin Bercean.

Această strategie de a prelungi războiul din Ucraina dincolo de un an, mai spune ea, a fost una greșită pentru că situația de acum este foarte complicat de gestionat.

„Ucrainenii nu mai au, în primul rând, resursă umană, iar aceasta este cel mai important lucru. Pentru că Occidentul, Statele Unite, pot sprijini cu logistică militară și financiar statul ucrainean, dar pentru a nu provoca o reacție exagerată a Federației Ruse nu trimit militari.”

Concluzia este că Statele Unite vor fi în continuare mult mai interesate de ceea ce se întâmplă în zona Pacific și în Orientul Mijlociu decât de situația Ucrainei.

Cu siguranță și dacă am fi avut administrație democrată s-ar fi mers tot în același sens. Adică se discuta deja că în anul 2025 vor începe un anume soi de negocieri. Iar pe de altă parte, dacă ne punem în locul americanilor sau în locul strategilor americani, o să înțelegem că Orientul Milociu și ce se întâmplă acolo este mult mai important pentru ei decât 100 sau 200 de kilometri de teritoriu pierdut de Ucraina în fața Rusiei”, punctează experta.

Pe de altă parte, parteneriatul strategic româno-american va merge mai departe, iar relațiile dintre cele două părți vor continua să fie dintre cele mai bune. România, la fel ca Polonia și statele baltice, sunt importante pentru Statele Unite în această zonă a Europei, iar Donald Trump va continua politica începută în primul mandat, când a preferat statele din estul Europei celor din vest.

„România trebuie să joace inteligent. România trebuie să-și folosească resursele umane, educate și informate. România trebuie să învețe să ceară ceea ce are nevoie pentru că americanii mereu spun asta și trebuie să ieșim puțin din paradigma aceasta de a merge cu valul și să avem propriile noastre păreri. Suntem pe frontul estic al Alianței Nord-Atlantice și suntem importanți, iar nici Trump și nici oricine altcineva va mai fi președinte al SUA nu va schimba lucrurile”, încheie Ioana Constantin Bercean.

SUA



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite