Prețul războiului din Israel pentru România. Expert în Orientul Mijlociu: „Lucrurile pot degenera” | EXCLUSIV
0Riscul unei escaladări a războiului din Israel este în creștere, iar odată cu aceasta dau în clocot și piețele financiare. Marea temere este că acest conflict s-ar putea extinde, ceea ce ar putea duce la o criză a petrolului similară cu cea din 1973. „Adevărul” a stat de vorbă cu politologul Ioana Constantin Bercean și cu economistul Bogdan Glăvan, pentru a afla cât de mari sunt riscurile.
Situația este deocamdată neclară în Israel și Fâșia Gaza, unde armata statului evreu și teroriștii Hamas se pregătesc de o confruntare cu adevărat nimicitoare. Politicieni de marcă din întreaga lume, în frunte cu președintele SUA, Joe Biden, îndeamnă la prudență și insistă ca Israelul să nu ocupe Fâșia Gaza, în timp ce bursele din întreaga lume reacționează nervos, iar volatilitatea atinge cote maxime.
Precedentul 1973
Există temerea în rândul mai multor economiști că situația din 1973, când conflictul arabo-israelian a dus la Războiul de Iom Kipur și la criza petrolului s-ar putea repeta. E adevărat, de data aceasta Egiptul și Siria nu ar mai conta, însă locul lor ar putea fi luat de Iran. De altfel, dinspre Teheran au venit în ultima perioadă declarații extrem de dure la adresa Israelului, inflamând parcă și mai mult situația.
„Adevărul” a discutat pe această temă cu Ioana Constantin-Bercean, cercetător științific la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române și expert în Orientul Mijlociu și cu profesorul universitar de economie Bogdan Glăvan, director al Centrului de Economie Politică și Afaceri româno-american „Murray Rothbard”.
Din perspectiva politologului, Ioana Constantin-Bercean avertizează asupra riscurilor din zonă. O intrare a Israelului în Fâșia Gaza ar putea să complice lucrurile și să determine Iranul să intervină, moment în care automat s-ar implica în război și SUA. despre riscul ca avertizează totuși că situația din Orientul Mijlociu este mai periculoasă la nivel internațional decât războiul din Ucraina.
De altfel, România și celelalte țări vor fi afectate în funcție de ceea ce se va întâmpla în continuare. Iar logica spune că o escaladare a conflictului în Orientul Mijlociu ar face ca efectele să fie cu mult mai grave. „Orice război ne influențează. Ne-a influențat foarte mult sau ne-a afectat foarte mult și cel din Ucraina. Dacă va crește prețul petrolului, dacă va fi o creștere consistentă, desigur că vor crește mult și prețurile”, punctează experta.
Val de migranți și terorism
Însă există și alte efecte la fel de grave. „Eu mă gândesc mai degrabă pe termen mediu și lung la ceea ce ar putea însemna extinderea unui conflict din punct de vedere securitar și al migrației. Adică aspecte din acestea care se vor reflecta la nivel societal. Dacă avem un nou val de migranți, dacă se vorbește despre creșterea gradului de alertă de securitate. Tocmai am văzut că au fost niște atacuri în Franța. Alerte de atac terorist în Franța. Aceste lucruri se pot reflecta și asupra României. Adică pe o perioadă medie. Pentru că nu avem de unde să știm exact în acest moment. Se vorbește despre o iminentă intrare în Gaza. Dacă rămâne în Gaza și israelienii vor fi hotărât că și-au atins obiectivul, va rămâne acolo. Orice altceva înseamnă efecte care vor afecta Europa, vor afecta strategic cel puțin și SUA”, subliniază experta.
Și totuși, ea are și o veste bună. Dacă unii experți văd riscuri mari ca situația să degenereze și să ducă la un nou război mondial, Ioana Constantin Bercean nu vede probabil un astfel de scenariu. Asta pentru că, spune ea, nimeni nu-și dorește acest lucru, iar superputerile SUA, China și Rusia au reușit, în pofida neînțelegerilor și a intereselor divergente, să evite astfel de situații.
„Cred că nimeni nu-și dorește acest lucru. Adică, casus belli acum desigur că există, pentru că vorbim despre un atac terorist și de acolo lucrurile pot degenera. Ca să avem un război mondial, asta ar implică sau ar presupune implicarea Statelor Unite, implicarea Chinei, implicarea Federației Ruse în această regiune”, arată Ioana Constantin Bercean.
Liniștea dinaintea furtunii?
Profesorul Bogdan Glăvan spune că deocamdată nu se văd efectele conflictului. Variațiile cotațiilor petrolului țin deocamdată de volatilitatea unei piețe imprevizibile, însă asta se întâmpla deja înaintea atentatelor teroriste. Și chiar dacă prețul petrolului urcase vineri cu 6%, în condițiile în care investitorii au estimat posibilitatea unor complicații în Orientul Mijlociu, situația nu este una disperată.
„Ceea ce vedem acum ține mai degrabă de o volatilitate. Adică, sigur că situația actuală, creșterea prețurilor poate o să dureze o săptămână, două... Deci depinde de ce va urma să se întâmple. Dar prețul petrolului a avut o volatilitate și înainte. Acum vreun an, cotația începuse să coboare. Și era o veste foarte bună, pentru că asta urma să ducă la o scădere a inflației, dar era evident, și am și spus atunci, că prețurile nu puteau să coboare la infinit. Adică mai jos de 70 de dolari pe baril.Și asta exact s-a și văzut. Și acum aș spune că nici mai sus de 110 nu va urca”, spune profesorul.
De altfel, țițeiul european de referință (BRENT) se tranzacționa luni, 16 octombrie, pe piețele internaționale la peste 90 de dolari pe baril, aproape de închiderea de vineri.
Un lucru este cert: chiar dacă războiului nu va escalada, petrolul se va scumpi în continuare. Iar acest lucru va pune presiune și pe alte prețuri.
„Acum, lucrurile sunt ținute într-o marjă, însă, ce putem spune clar este că tendința din prezent și nu doar din cauza războiului, și dinainte să înceapă atacurile astea, este de scumpire a petrolului și a carburanților, deoarece prețul a atins un minim sub care nu poate să coboare”, adaugă el.
O veste proastă ar fi și că rezervele Statelor Unite ale Americii nu permit ca petrolul american să țină prețurile mai jos. În acest context, țările arabe și Rusia au tot interesul ca prețurile să crească.
„Deciziile politice ale țărilor care produc mult și exportă petrol au fost de creștere a prețului, iar rezerva strategică americană de petrol este la un nivel minim istoric. Prin urmare, nu va mai putea pompa în piață așa cum a pompat până acum America. Așadar, sunt toate condițiile întrunite ca prețul să o ia în sus. Acum vă spuneam că totuși nu mă aștept să fie mult peste 100 de dolari barilul. Adică nu cred că vom ajunge într-o situație mai rea decât am fost anul trecut prin primăvară”, susține economistul.
Totuși, în acest moment nu există un semn că situația gravă din 1973 se va repeta. Totul depinde de ceea ce se va petrece în continuare în Israel și Fâșia Gaza, dar deocamdată, spune profesorul, țările arabe nu au transmis niciun semnal că ar intenționa să boicoteze piața și să provoace o criză, chiar dacă procedează în așa fel încât să crească prețurile.
„Lucrurile astea noi le-am experimentat anul trecut când a venit războiul din Ucraina. Acum nu văd niște semne că statele arabe ar boicota țările occidentale, că ar avea planuri să le stopeze livrările de petrol. Nu a spus nimeni așa ceva, cel puțin nu oficial”, conchide Bogdan Glăvan.
Se încarcă comentariile...
