„The Economist“: care va fi soarta Basarabiei ucrainene, un teritoriu aflat prea la îndemâna Rusiei

Locuitorii unei regiuni izolate a Basarabiei ucrainene, cunoscută sub numele de Bugeac, se tem de o extindere a conflictului din estul Ucrainei. Geografia acordă regiunii o importanţă strategică, în special dacă ruşii ar fi tentaţi să creeze un coridor între Crimeea-Odessa şi graniţa cu România, scrie „The Economist“.

Într-un reportaj intitiluat „Basarabia ucraineană – spre regiunea necunoscută”, ce urmează să apară în ediţia tipărită din data de 3 ianuarie, „The Economist“ scrie despre soarta Basarabiei ucrainene. Acesta este delimitată de Marea Neagră, Dunăre şi Moldova, iar regiunea controlată de ruşi Transnistria se află la nord, nefiind drumuri, poduri sau feriboturi peste Dunăre către România şi doar două drumuri leagă regiunea de restul Ucrainei. În cazul în care podurile de peste Nistru ar fi aruncate în aer, regiunea ar fi izolată, scrie „The Economist“.

Mai puţin de jumătate dintre cei 570.000 de locuitori ai regiunii sunt ucraineni, iar restul sunt bulgari, ruşi, moldoveni, găgăuzi şi albanezi. Mulţi au o părere bună despre Rusia, care le-a dat strămoşilor lor pământ şi libertate în urmă cu 200 de ani. Mai mult decât atât, aproape toată lumea vorbeşte limba rusă şi mulţi se plâng că Ucraina nu a făcut prea multe lucruri pentru ei.

Ivan Rusev, un ecologist local, urmăreşte clădirile ilegale din Parcul Naţional Delta Nistru, o problemă existentă încă de dinaintea revoluţiei din Ucraina, din 2014, dar care, spune el, s-a agravat, rezultatul fiind o contradicţie. Pentru pro-ucraineni, cum ar fi Rusev, sunt prea mulţi colegi basarabeni care speră că „Putin le va rezolva problemele“, în timp ce foarte puţini au încredere în guvernul de la Kiev. Cu toate acestea, Anton Kisse, un politician local, spune că deşi mulţi simpatizează Rusia, aceştia sunt, în acelaşi timp, în favoarea menţinerii unităţii Ucrainei. Potrivit unui ziarist din Odessa, Serghei Dibrov, citat de „The Economist“, dată fiind eterogenitatea etnică a regiunii, orice declarare a independenţei ar duce la fărâmiţarea ei.

În toamna anului trecut, au existat zvonuri potrivit cărora se pregăteşte proclamarea unei Republici Populare Basarabene proruse, la fel ca republicile separatiste din regiunea Donbas, din Ucraina. Posibilii lideri ar fi fost foşti ofiţeri din armata sovietică din Bolgrad, majoritatea etnici bulgari. Cu toate acestea, războiul din est a temperat entuziasmul pentru separatism. Tragedia din luna mai, când au murit zeci de activişti proruşi într-un incendiu din Odessa, a calmat dorinţa de revoltă împotriva Kievului. Liderii proruşi au fugit, iar politicienii oportunişti au început să sprijine unitatea Ucrainei.

Întrebarea este ce urmăreşte Rusia, scrie „The Economist“. Conducerea în Basarabia s-a schimbat de nouă ori în doar 200 de ani. Localnicii au dezvăluit că au văzut drone, unele probabil din Transnistria şi altele care ar putea fi manevrate de la bordul navelor ruseşti ale Flotei Mării Negre, cu baza la Sevastopol. Chiar şi aşa, drapelul ucrainean probabil va mai rămâne să fluture în Basarabia pentru ceva timp, încheie „The Economist“.