Tensiunile între Rusia, Lituania şi UE. Kaliningradul ar putea fi următorul punct de foc în războiul declanşat în Ucraina

0
0
FOTO Profimedia
FOTO Profimedia

Tensiunile în jurul enclavei ruse Kaliningrad, după ce Lituania a interzis tranzitul de mărfuri ruseşti sancţionate de UE pe teritoriul ei, riscă să atragă acest teritoriu strategic de la Marea Baltică în războiul din Ucraina, relatează CNN. Punctul vulnerabil al NATO pe flancul estic este Coridorul Suwalki, o fâşie de teritoriu de-a lungul frontierei dintre Polonia şi Lituania, care desparte Kaliningrad de Belarus.

Încă de când Rusia a invadat Ucraina experţii militari au prezis că enclava rusă Kaliningrad ar putea fi un punct fierbinte al tensiunilor dintre Moscova şi UE. Cel mai vestic teritoriu al Rusiei este înconjurat de state membre UE – între el şi Belarus se află Lituania, în timp ce Polonia îl mărgineşte în sud.

Lituania a interzis tranzitul feroviar de mărfuri ruseşti– cărbune, metale, materiale de construcţii, utilaje, tehnologie avansată – spre Kaliningrad în virtutea sancţiunilor impuse Rusiei de către UE.

Kremlinul a catalogat, prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, mişcarea ca fiind fără precedent şi „ilegală”, o acţiune în sensul unei „blocade”. 

„Considerăm acest lucru ilegal. Situaţia e mai mult decât gravă (...) avem nevoie de o analiză serioasă în profunzime pentru a determina cum vom reacţiona”, a declarat Peskov.

Totodată,  secretarul Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse,  Nikolai Patrusev  a ameninţat cu măsuri „ce vor afecta sever populaţia Lituaniei”.

„Evaluăm măsurile provocatoare ale părţii lituaniene, care încalcă obligaţiile internaţionale ale Lituaniei şi înainte de toate Declaraţia Comună dintre Federaţia Rusă şi Uniunea Europeană privind tranzitul mărfurilor între Regiunea Kaliningrad şi restul teritoriului Federaţiei Ruse din 2002, ca deschis ostile.

Dacă în viitorul imediat tranzitul mărfurilor între Kalinigrad şi restul teritoriului Federaţiei Ruse prin Lituania nu va fi reluat în totalitate, Rusia îşi rezervă dreptul de a acţiona pentru a-şi apăra interesele naţionale”, a transmis Ministerul rus de Externe într-un comunicat.

Lituania nu a impus restricţii „unilaterale, individuale sau suplimentare”, a declarat luni ministerul său de externe într-un comunicat.

Un oficial lituanian, Rolandas Kacinskas, a declarat marţi că „tranzitul pasagerilor şi al mărfurilor nesancţionate către regiunea Kaliningrad prin teritoriul Lituaniei funcţionează normal . [Lituania] nu a impus nicio restricţie unilaterală, individuală sau suplimentară asupra tranzitului şi acţionează în conformitate cu legislaţia UE.”

Kaliningrad (fostul Königsberg) devenit teritoriu al Rusiei după Al Doilea Război Mondial, în urma acordului de la Potsdam a fost multă, a fost o regiune puternic militarizată în cursul Războiului Rece. 

Enclava este importantă pentru Rusia având aici singurul său port, Baltisk, care rămâne neîngheţat tot anul. Cu o populaţie de circa un milion, este printre cele mai prospere regiuni din Rusia, cu o industrie înfloritoare, şi în ultimii ani a devenit o destinaţie turistică căutată.

Dar valoarea sa strategică este dată mai ales de poziţia sa geografică şi de coridorul Suwalki, care face legătura cu Belarus. Numit şi Suwalki Gap, şi legând Lituania şi Polonia, este singura conexiune terestră între ţările baltice şi UE.

La Kaliningrad se află şi cartierul Flotei Baltice a Rusiei - RIA Novosti a relatat luni că flota a început exerciţiile de rachetă şi artilerie planificate, precizând că „la manevre iau parte  aproximativ 1.000 de militari şi peste 100 de unităţi de echipament militar şi special de artilerie şi unităţi de rachete”.

Importanţa Kaliningradului pentru Rusia a crescut odată cu cererile de aderare ale Suediei şi Finlandei la NATO. Dmitri Medvedev, vicepreşedintele Consiliului Naţional de Securitate al Rusiei, a declarat în mai că planurile de aderare înseamnă că „nu va mai fi posibil să se discute despre un statut non-nuclear al ţărilor baltice – echilibrul trebuie restabilit”.

Rusia se opune de multă vreme prezenţei ţărilor NATO în jurul Kaliningradului. „Au mutat infrastructura NATO lângă graniţele noastre. Şi acesta nu este teritoriul Statelor Unite”, declara în 2015 pentru CNN ministrul rus de externe Serghei Lavrov , după ce au apărut informaţii conform cărora Rusia a mutat în regiune rachete Iskander cu capacitate nucleară. 

Deşi Rusia nu a recunoscut că are arme nucleare în Kaliningrad, în 2018 Federaţia Oamenilor de Ştiinţă Americani a concluzionat, pe baza analizei imaginilor din satelit, că Rusia a modernizat în mod semnificativ un buncăr de depozitare a armelor nucleare în regiune. 

De la invadarea Ucrainei de către Rusia, Lituania a cerut NATO să sporească desfăşurarea de trupe pe teritoriul său. În aprilie, preşedintele Gitanas Nauseda a spus că batalionul de prezenţă îmbunătăţită al NATO ar trebui adus la „cel puţin” dimensiunea unei brigăzi şi a cerut întărirea coridorului Suwalki.

Strategii militari occidentali avertizează că acesta ar putea deveni un punct vulnerabil dacă Rusia ar decide să escaladeze războiul din Ucraina intrând într-o confruntare cu NATO.  Întinzându-se pe aproximativ 100 de kilometri de-a lungul frontierei lituano-polone, între Belarus la est şi exclava rusă Kaliningrad la vest, coridorul este un motiv de preocupare pentru oficialii est-europeni ce încearcă să avertizeze alianţa vestică asupra punctelor sale vulnerabile în est.

Cel mai ameninţat oraş

Este motivul pentru care oraşul lituanian Druskininkai, un oraş balneoclimatic de 12.000 de locuitori, situat la graniţa sud-estică a Lituaniei şi care se deschide spre această fâşie de pământ, este considerat expus ameninţării Rusiei.

„Nu trăim cu această frică. Dacă se întâmplă, da, oamenii se vor întreba, dar în acest moment nu este cazul”, spune Danukas, 22 de ani. Danukas spune că are încredere că NATO va proteja Lituania, o ţară cu o populaţie de 2,8 milioane.

Jurnaliştii Politico care au mers până la graniţa cu Belarus, la doar 10 kilometri de centrul oraşului, au găsit unul din cele două posturi de frontieră închis, pustiu şi fără nicio patrulă la vedere. De fapt, într-o călătorie de o zi pe partea lituaniană a coridorului Suwałki, un peisaj rural de ferme mici, câmpuri şi pădure,  reporterul nu a văzut un singur vehicul militar sau soldat.

„Comunitatea are încredere în armata lituaniană şi în NATO, în capacitatea acestora de a asigura siguranţa”, a transmis administraţia oraşului într-o declaraţie scrisă (primarul era plecat în vacanţă).

Ramūnas Šerpetauskas, şeful unei companii locale a Uniunii Puşcaşilor din Lituania, o miliţie voluntară cu rădăcini vechi de un secol, a spus că până acum e linişte pe frontul de est al Lituaniei. Deşi a admis că nu se aşteaptă ca Rusia să încerce ceva atâta timp este ocupată în Ucraina, a adăugat că el şi camarazii săi monitorizează situaţia din regiune, numind coridorul Suwałki din Lituania „călcâiul lui Ahile”.

„Unii cred că nu are rost să ne atace, dar trebuie remarcat că aceasta este o rută terestră directă către Kaliningrad. Dacă sunt capabili să învingă Ucraina, este posibil ca următoarea lovitură să cadă aici”,  a spus el. 

Breşa apărării occidentale

Fostul preşedinte al Estoniei Toomas Hendrik Ilves a povestit că s-a gândit la denumirea „Suwałki Gap” cu câteva minute înainte de întâlnirea cu ministrul german al apărării de la acea vreme, Ursula von der Leyen, în 2015, într-o încercare de a trage sun semnal de alarmă cu privire la breşa  din apărarea occidentală.

Într-un conflict cu Occidentul, riscul este că Rusia ar putea pătrunde pe coridor simultan dinspre est şi vest, izolând ţările baltice din UE de aliaţii lor din sud. „Este o vulnerabilitate uriaşă, deoarece o invazie ar separa Lituania, Letonia şi Estonia de restul NATO”, a spus Ilves.

O astfel de mişcare ar duce la o confruntare imediată între Moscova şi membrele NATO, împingând lumea în pragul confruntării mondiale.

Avertismentul lui Ilves adresat lui von der Leyen, acum preşedinte al Comisiei Europene, a fost o reacţie la anexarea Crimeei de către Rusia, dar scenariul său apocaliptic a căpătat relevanţă  în urma ultimei invazii a Ucrainei de către Putin.

La fel cum încearcă să creeze o punte terestră între Rusia şi peninsula Crimeea, cucerirea coridorului Suwałki, care poartă numele unui oraş de pe partea poloneză a graniţei, ar permite conectarea între trupele ruse din Kaliningrad, un avanpost cheie ruses şi cele staţionate în  aliatul său Belarus.

În Kaliningrad, Rusia şi-a construit o prezenţă militară formidabilă - arme nucleare, flota sa baltică şi zeci de mii de soldaţi.

Deşi nu sunt indicii care să sugereze un atac iminent, lui Putin îi place să ţină Occidentul în suspans, făcând declaraţii ce fac aluzie la ambiţiile sale imperiale. Mihail Kasyanov, un fost prim-ministru rus în mandatul lui Putin, a prezis că „ţările baltice vor fi următoarele” dacă Ucraina va cădea.

Aderarea aşteptată la NATO a Suediei şi Finlandei a crescut şi mai mult tensiunile între Rusia şi NATO. Alăturarea celor două ţări scandinave ar putea face mai difici pentru Rusia să despartă ţările baltice de restul alianţei, dar ar transforma şi Marea Baltică în ceea ce unii numesc un lac NATO, dând probabil Moscovei şi mai mult impuls să construiască un pod către Kaliningrad.

„Singurul răspuns la această provocare este o prezenţă sporită a NATO aici”, a declarat Margiris Abukevičius, viceministrul apărării al Lituaniei. „Ştim cât de obsedată Rusia este să închidă coridoarele terestre.”

În cursul vizitei sale la Vilnius la începutul acestei luni, cancelarul german Olaf Scholz a încercat să-şi liniştească gazdele cu privire la angajamentul Berlinului faţă de securitatea Mării Baltice, dar a sfârşit prin a semăna confuzie, scrie Politico. Scholz le-a spus reporterilor că Berlinul va merge „în direcţia” staţionării unei „ brigăzi de luptă robuste” în Lituania, ceea ce înseamnă că vor fi dislocate câteva mii de trupe. Consilierii săi au clarificat ulterior că Germania va muta acolo doar cartierul general al unităţii – aproximativ 50 de militari, în timp ce majoritatea trupelor vor rămâne în Germania.

 Suwałki polonez nu are adăposturi antiaeriene

O organizaţie care reprezintă rezidenţii din localitatea poloneză Suwałki Gap a făcut apel la autorităţi să creeze adăposturi de urgenţă în cazul în care Kremlinul decide să lanseze acţiuni militare, relatează Notes from Poland.

Daniel Domoradzki, şeful Asociaţiei Active Masuria, un ONG local, a declarat serviciului de ştiri al portalului Wirtualna Polska că „mulţi locuitori ne-au întrebat dacă există adăposturi în caz de război”.

„Nu există astfel de clădiri”, a adăugat el şi a cerut „acţiuni imediate din partea guvernului de la Varşovia pentru a schimba această stare de lucruri”. Asociaţia sa a trimis întrebări despre existenţa unor astfel de adăposturi către 14 unităţi administrative din zonă şi a aflat că nu sunt.

Un consilier local din oraşul Suwałki, Jacek Roszkowski, a întrebat şi el despre adăposturi, dar a primit doar o listă cu locurile care ar putea fi adaptate pentru a fi folosite ca adăposturi. Primarul, Czesław Renkiewicz, a spus că  nu va fi publicată online „pentru a nu creşte anxietatea locuitorilor”, relatează Wirtualna Polska.

Mai multe - Rusia

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite