Putin vs Ucraina: Acuzaţiile nefondate, minciunile şi omisiunile liderului de la Kremlin

Vladimir Putin FOTO Kremlin

Într-un amplu discurs susţinut luni seara, preşedintele rus Vladimir Putin i-a acuzat pe ucraineni de „genocid” în teritoriile separatiste proruse din Donbas. „Copiii şi femeile sunt torturaţi fără încetare, iar aşa-zisa lume civilizată se preface că nu vede”, a susţinut liderul de la Kremlin.

Nu este pentru prima oară când Putin vorbeşte despre „genocid” în Donbas şi cu siguranţă nici pentru ultima oară. Presa afiliată Kremlinului repetă această acuzaţie zi de zi în ideea de a „convinge” populaţia rusă că această atrocitate chiar se petrece în această regiune din sud-estul Ucrainei. Însă în ce măsură este adevărat ceea ce spune Putin şi repetă televiziunile subordonate lui, se întreabă BBC.

Convenţia ONU privind Genocidul, ratificată de 152 de ţări, inclusiv Rusia, defineşte genocidul ca „acte comise cu intenţia de a distruge, în totalitate sau parţial, un grup naţional, etnic, rasial sau religios”.

Exemple pot fi menţionate crimele în masă comise în Rwanda şi la Srebreniţa, în Bosnia şi Herţegovina.

Nu există nicio dovadă de genocid în estul Ucrainei. De altfel, cancelarul german Olaf Scholz a respins acuzaţia lui Vladimir Putin, catalogând-o drept „ridicolă”.

ONU spune că unele state „au caracterizat uneori anumite incidente sau perioade de violenţă drept genocid”, dar aceste abordări nu au corespuns definiţiei.

Şi totuşi, estul Ucrainei este măcinat de un conflict armat din aprilie 2014 încoace.

Potrivit ONU, între 14.200 şi 14.400 persoane au fost ucise în războiul din Donbas până la 21 februarie 2022. Bilanţul morţilor arată astfel: cel puţin 3.407 civili, 4.400 de militari ucraineni şi 6.500 de membri ai unor grupări armate. Numărul răniţilor se ridică la 29.000, dintre care 7.000 - 9.000 civili.

Conform datelor culese în 2018 de International Crisis Group, aproximativ 600.000 de oameni - de ambele părţi ale frontului - se confruntă cu condiţii nesigure de locuire, fiind expuşi bombardamentelor, lipsiţi de servicii de bază şi restricţionaţi în privinţa deplasărilor.

Putin a reluat totodată acuzaţia că Ucraina caută să se doteze cu arme nucleare, ceea ce ar fi o „ameninţare” pentru Rusia. „Pentru ei ar fi extrem de uşor să aibă arme nucleare, spre deosebire de alte ţări. (...) Există rachete sovietice care pot ajunge la câteva sute de kilometri. (...) Este o ameninţare şi noi aşa o vedem”, a spus preşedintele rus.

În discursul susţinut sâmbătă la Conferinţa de Securitate de la Munchen, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat răspicat că ţara sa nu are arme nucleare.

Ucraina, devenită a treia putere nucleară odată cu dispariţia Uniunii Sovietice, în 1991, a renunţat în anii ’90 la armele sale nucleare în schimbul unor garanţii de securitate din partea Marii Britanii, Statelor Unite şi Rusiei. În 2006, şi-a demontat ultimul bombardier capabil să transporte ogive nucleare. Potrivit experţilor militari, Ucraina nu are în prezent arme nucleare şi nici facilităţi de a lansa astfel de arme.

Putin pare doar că inflamează o sugestie a ambasadorului Ucrainei în Germania, Andrii Melnik, care a spus anul trecut că ţara sa ar putea să-şi reconsidere statutul non-nuclear în cazul aderării la NATO. Este un aspect care şi-a făcut loc în dezbaterea publică din ţara vecină în urma raptului teritorial comis de Rusia prin anexarea peninsulei Crimeea în februarie/martie 2014.

Dar Guvernul ucrainean a subliniat clar că nu intenţionează să dea curs înarmării nucleare. Nici strategia militară de anul trecut nu menţionează vreun pas în această direcţie.

Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a transmis BBC că nu a observat indicii „de deturnare a materialelor nucleare destinate activităţilor paşnice în alte scopuri”.

Putin are dreptate când spune că Ucraina are probleme cu corupţia, dar se fereşte de adevăr dând de înţeles că Rusia nu ar avea probleme la fel de mari ca Ucraina la acest capitol. „Corupţia, care, fără îndoială, este o provocare şi o problemă pentru multe ţări, inclusiv pentru Rusia, a căpătat un fel de caracter special în Ucraina”, a declarat preşedintele rus.

Însă, comparând indicii corupţiei, Rusia stă mai prost la acest capitol decât Ucraina. Potrivit clasamentului pe 2021 al Transparency International, Ucraina se află pe locul 122 din 180 de ţări, în timp ce Rusia ocupă locul 136. Şi, potrivit evaluărilor Transparency International, Ucraina a făcut progrese în ultimii zece ani în eradicarea corupţiei, spre deosebire de Rusia.