Manevrele lui Putin pentru a rămâne la putere după 2024. Modelul Nazarbaiev

Liderul belarus Aleksandr Lukaşenko, fostul preşedinte kazah, Nursultan Nazarbaiev şi liderul de la Kremlin, Vladimir Putin

Preşedintele rus a început, miercuri, în mod neaşteptat, tranziţia politică a ţării, prin anunţarea unei reforme constituţionale şi numirea unui nou prim ministru, pentru a găsi o formulă prin care să deţină frâiele puterii şi după ce-i expiră al patrulea mandat.

Chiar dacă anul 2024 pare încă departe, Putin e în criză de timp. Anul viitor urmează deja următoarele alegeri parlamentare. Până atunci, liderul de la Kremlin vrea ca reforma sa să fie gata. Putin mai ţine frâiele puterii, aşadar are şanse bune să determine soarta Rusiei încă mulţi ani.  Motivele exacte pentru deciziile de miercuri rămân neclare, deşi presiunile interne ar putea explica o mare parte din acestea. 

Putin se află la putere de 20 de ani, din anul 2000: 16 ani ca preşedinte, iar între 2008 şi 2012 ca premier. El se află acum la al patrulea mandat şi, indiferent de formula pe care o va găsi pentru a rămâne la putere, el caută să reducă atribuţiile succesorului său, limitând viitorul preşedinte la doar două mandate. Că Putin caută să găsească o formulă pentru a rămâne la putere şi după 2024 se zvonea de multă vreme: rocadă pentru funcţia de prim ministru sau, aşa cum făcuse în China Deng Xiaoping, va conduce un soi de Consiliu de Stat, ca lider suprem într-o nouă formulă, după ce el va fi supus măsurilor unui “vot al poporului”. 

O altă variantă ar fi ca Putin să devină liderul unei uniuni statale cu fosta republic sovietică Belarus, dar până în acest moment nu a reuşit să-l facă pe liderul de la Minsk, Aleksandr Lukaşenko să accepte. Oricare ar fi varianta, însă, Putin avea nevoie să se descotorosească de premierul Medvedev, de care toată lumea s-a săturat. De asemenea, prin reforma constituţională propusă, Putin scapă şi de toţi rivalii potenţiali din străinătate, precum şahistul Garry Kasparov, omul de afaceri Mihail Hodorkovski, opozantul Aleksei Navalnîi, dat fiind că printre schimbările propuse se numără şi aceea ca viitorul preşedinte să fi trăit în ţară vreme de 25 de ani neîntrerupţi şi să nu fi posedat niciodată un paşaport străin.

Modelul Nazarbaiev

Planul propus de Vladimir Putin a fost descris de unii analişti drept scenariul Nazarbaiev: asemenea liderului kazah, după ce va părăsi fotoliul de preşedinte, liderul de la Kremlin intenţionează să menţină puterea în mâinile sale prin intermediul altor structuri. Conform noului plan, camera inferioară a parlamentului, Duma de Stat va prelua o parte din împuternicirile preşedintelui şi va putea confirma în funcţie prim-ministrul, vicepremierii şi alţi miniştri. 

Preşedintele nu va putea să respingă aceste numiri, dar va putea apoi să demită membrii guvernului. Şeful statului va putea să numească conducerea organelor de forţă doar după consultarea Consiliului Federaţiei, camera superioară a legislativului rus. De asemenea, va fi sporită puterea guvernatorilor regiunilor, iar adunarea lor – Consiliul de Stat – va fi consfinţită în Constituţie. Presa rusă scrie că aceasta ar putea fi structura prin intermediul căreia Vladimir Putin intenţionează să rămână la putere.

De mai multă vreme, spun analiştii, cel mai longeviv lider de la Kremlin aflat la putere după Stalin, Vladimir Putin se confruntă cu presiuni crescânde pentru a-şi proteja moştenirea, după încheierea celui de-al patrulea mandat.

Pentru verticala puterii de la Kremlin, plecarea de la putere după 30 de ani a lui Nursultan Nazarbayev, fostul lider al Kazahstanului vecin, evenimentele din această ţară ar fi un model de luat în considerare de preşedintele Rusiei. 

O tranziţie similară celei din Kazahstan a fost activ discutată la Moscova, a declarat, încă de anul trecut Andrei Koliadin, un fost responsabil al administraţiei prezidenţiale ruse, citat de bloomberg. „Scenariul lui Nazarbayev ar putea conveni elitei politice care doreşte să aibe un arbitru capabil să influenţeze procesul după preluarea puterii de către un succesor”, a declarat Koliadin. Decizia luată anul trecut de către Nazarbayev, de a preda preşedinţia unui aliat de încredere, păstrând în acelaşi timp puterile esenţiale ca şef al consiliului de securitate kazah şi lider al naţiunii , a pus această problemă.

Olga Kriştanovskaia, sociolog care studiază elita conducătoare a Rusiei la Universitatea de Stat din Moscova spune că „dacă nu se pregăteşte pentru succesiunea puterii, va sfârşi rău. Toţi vor sări la beregata tuturor”.

Putin şi-ar putea transfera prerogativele cheie consiliului de securitate sau unui organ consultativ denumit Consiliul de Stat, pe care-l conduce, pentru a folosi aceste entităţi să-şi exercite influenţa odată ce va părăsi Kremlinul, potrivit analiştilor politici de la Moscova.

Kremlinul a monitorizat amploarea controlului lui Nazarbayev în Kazahstan şi redistribuirea puterii , a declarat Aleksander Baunov, cercetător principal la Carnegie Moscow Center. Rusia şi Kazahstanul au „o structură economică şi un tip de autoritarism similare ", a spus el.

Cu toate acestea, este îndoielnic ca elitele concurente ale Rusiei vor continua să respecte autoritatea lui Putin dacă va preda preşedinţia altcuiva, a declarat consultantul politic de la  Kremlin, Serghei Markov. 

Modificările au fost descrise în presa rusă şi internaţională drept o tranziţie dinspre un sistem prezidenţial autoritar către un regim parlamentar. Cât despre propunerea lui Putin de a ancora în Constituţie primatul legilor ruseşti în faţa dreptului internaţional indică o continuare a confruntării cu Vestul.  

”Mai mult Putin în Rusia înseamnă mai mult Putin pe scena internaţională. Şi dacă ultimii ani ne-au învăţat ceva, asta înseamnă o Rusie dispusă să meargă oricât de departe şi să creeze mai multe dureri de cap pentru America şi aliaţii săi”, scrie DW. Pe de altă parte, politicieni din opoziţie ca Alexei Navalinîi sau fostul premier Mihail Kasianov spun că, de fapt, aceste măsuri sunt menite să camufleze intenţia lui Putin de a rămâne la putere după expirarea mandatului prezidenţial. 

Unul din autorii actualei Constituţii a Federaţii Ruse, Oleg Rumeanţev, crede că planul lui Vladimir Putin are şi scopul de a preveni pornirile contestatare din ţară, stimulate de concentrarea puterii la Kremlin, prin redistribuirea formală cel puţin a unor responsabilităţi şi atribuţii.  „Momentul ales pentru anunţ a fost factorul surpriză aici, nu substanţa“, spune Ekaterina Schulmann, analist politic din Moscova. „Incertitudinea poate fi un avantaj pentru unii lideri care se ocupă de succesiune, dar şi un risc. Aceasta ar putea însemna că lupta în interiorul elitelor  s-a încins atât de mult încât a trebuit să elimine incertitudinea“. 

"Vedem anumite piese din puzzle, sunt unele pe care nu le vedem şi altele pe care nu le vom vedea niciodată. Dar există un plan şi el este doar în capul lui Putin", apreciază Maria Lipman.

În pofida unei popularităţi de aproximativ 70%, Putin înţelege că eroziunea pândeşte verticala sa a puterii, veche de 20 de ani. O "cerere de schimbare a apărut clar în cadrul societăţii ruse", a recunoscut miercuri Putin în discursul rostit în faţa camerelor reunite ale parlamentului şi a elitei politice ruse.

În cadrul acestui proces, el a anunţat o reformă inedită a Constituţiei, iar fidelul său premier Dmitri Medvedev a demisionat, presa rusă anunţând joi seara că acesta ar putea să ocupe funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Securităţii Rusiei şi ar putea coordona structurile de forţă.

Ilustrare a nemulţumirii societăţii, Moscova a fost pe parcursul verii 2019 scena - în pofida unei represiuni dure poliţieneşti - celei mai mari mişcări de contestare în Rusia de la revenirea lui Putin în 2012 la Kremlin, pe care îl părăsise pentru a ocupa funcţia de premier, făcând rocadă cu Dmitri Medvedev, din cauza limitării numărului de mandate prezidenţiale consecutive. La vremea respectivă, opoziţia a mobilizat sute de mii de oameni în stradă.

În septembrie 2019, partidul proprezidenţial Rusia Unită devenise într-atât de nepopular încât candidaţii puterii au preferat să se prezinte ca independenţi în alegerile locale din Moscova.

Or, 2021 este an electoral, cu alegeri legislative. Iar Rusia Unită este creditată doar cu 33% din preferinţe în sondaje, departe de procentul de 54% obţinut la alegerile din 2016.

Din cauza unei economii anemice, a unui nivel de trai în scădere, premierul fidel Dmitri Medvedev, în funcţie de opt ani, îşi vede popularitatea stagnând între 30% şi 38%.

Numirea unui nou şef de guvern înseamnă, aşadar, un nou început: Mihail Mişustin, şeful Serviciului federal fiscal, este cert un necunoscut, dar nu un nou venit.

La 53 de ani, el este considerat drept un înalt funcţionar deosebit de eficient, promotor al digitalizării. Mişustin a transformat fiscul - birocraţia sclerozată şi coruptă - într-un organism eficient şi de temut.

Cu acest profil mai mult de tehnocrat decât de politician, el nu apare ca un potenţial succesor. "Ridicarea sa la rangul de premier vizează să imprime cabinetului o direcţie fondată pe competenţe şi axată pe agenda internă", consideră Dmitri Trenin, directorul Centrului Carnegie din Moscova.

Potrivit unei anchete a Institutului de sondare a opiniei publice VŢIOM, 52% dintre ruşi cred că din punct de vedere economic 'ce e mai rău de abia urmează'.

În discursul său de miercuri, Vladimir Putin a anunţat obiective complexe: creşterea prosperităţii ruşilor, stoparea crizei demografice, modernizarea ţării. Toate acestea înainte de 2024.

"Mişustin trebuie să transpună în practică programul lui Putin, proiecte estimate la 26 trilioane de ruble (379 de miliarde de euro). Înainte de 2024. Or, implementarea lentă şi creşterea economică slabă au fost în centrul criticilor la adresa lui Medvedev", notează cotidianul economic Vedomosti.

Totuşi, pentru Rusia începe o etapă cu final deschis la nivel politic.