Kremlinul a stârnit un puternic sentiment antirus: vorbitorii de rusă resping „limba inamicului” şi învaţă ucraineană

FOTO Profimedia

Unul dintre obiectivele declarate ale „operaţiunii militare speciale” a Rusiei în Ucraina a fost apărarea populaţiilor vorbitoare de limbă rusă care ar fi fost persecutate de naţionaliştii ucraineni. În mod ironic, de la începutul războiului, vorbitorii de rusă din Ucraina s-au înscris la cursuri pentru a-şi îmbunătăţi cunoştinţele de limbă ucraineană.

Într-o dimineaţă de sâmbătă, 12 femei s-au întâlnit în clădirea primăriei dintr-o suburbie a Kievului, pentru a studia ucraineana. Printre ele se numără Dora şi Roxanna care au fugit din Donbas în 2014, când miliţia pro-rusă a capturat regiunile Doneţk şi Lugansk, dar şi Olga, care s-a mutat din Belarus la Kiev, în anul 2020. Printre ele sunt şi Tatiana şi Larissa care locuiesc de mai mulţi ani în Ucraina.

Toate sunt vorbitoare de limba rusă şi au un scop comun: să studieze limba ucraineană. 

Tatiana a recunoscut că i s-a părut dificil alfabetul ucrainean, deşi vine de 3 ani la cursuri şi a făcut progrese semnificative. 

 „În viaţa de zi cu zi, încă folosesc limba rusă”, a declarat ea, pentru France24. 

„Am învăţat ucraineană la şcoala din Doneţk, deşi nu este limba mea maternă. Nimeni nu ne-a forţat vreodată să vorbim ucraineană”, a povestit Roxanna, care purta un tricou cu drapelul Ucrainei. 

Ucraina este o ţară în mare parte bilingvă, dar tensiunile de lungă durată cu Rusia au provocat o schimbare majoră. În urma revoluţiei de la Maidan din 2014 şi a anilor de lupte în Donbas, învăţarea ucrainenei a devenit obligatorie în şcoli în anul 2017. O lege a fost adoptată în 2019 care a iniţiat un proces de a face obligatorii materialele în limba ucraineană în toate domeniile sectorului public.

„Am început să iau cursuri după invazie”

Un sondaj recent al Institutului Ucrainean de Statistică a constatat că, în 2022, doar 16% dintre ucraineni au declarat că limba lor maternă este rusa, comparativ cu 40% în  anul 2012.

Mai mult de jumătate dintre respondenţi (51%) au spus că vorbesc doar ucraineană  în viaţa de zi cu zi, în timp ce 33% au spus că au folosit atât ucraineană, cât şi rusa.

Oleksander, un profesor de rusă în vârstă de 23 de ani din Kiev, originar din Donbas vorbeşte în rusă cu un traducător care vorbeşte ucraineană şi ambii sunt capabili să se înţeleagă perfect.

Cu toate acestea, spune el, utilizarea limbii ruse „va scădea în Ucraina” ca urmare a războiului. Acesta a mărturist că a început să le spună oamenilor că predă mai degrabă literatură străină decât rusă.

„Copiii mei vorbesc ucraineană şi mă deranjează că  eu nu o vorbesc foarte bine. În acest moment, îmi este ruşine să nu vorbesc ucraineană în Ucraina. Am început să iau cursuri după invazia din 24 februarie şi regret că nu m-am înscris mai devreme”, a spus Larissa care locuieşte de 40 de ani în Ucraina, deşi s-a născut în Rusia. 

„Nu este vorba doar despre învăţarea gramaticii”

În ultimele trei luni, trupele ruse ar fi comis atrocităţi în Ucraina sub pretextul „denazificării” ţării cu sprijinul populaţiilor de limbă rusă. Făcând acest lucru, Kremlinul a stârnit un puternic sentiment anti-rus, chiar şi printre cei care vorbesc rusă de zeci de ani.

Deşi toate au crescut vorbind rusă, războiul a întărit dorinţa acestor femei de a stăpâni limba ucraineană şi de a crea legături mai puternice cu această cultură.

„Am avut un caz în care o femeie lucra la oficiul poştal şi şefii ei chiar doreau ca ea să înveţe ucraineană”, a spus Dora, din regiunea Luhansk. „Dar aici, cel mai important lucru este să împărtăşim cultura ucraineană şi să cunoaştem poeţii şi autorii ucraineni. Nu este vorba doar despre învăţarea gramaticii.”

Cursul de ucraineană de sâmbătă dimineaţă a început cu un poem patriotic care sărbătoreşte independenţa naţională. Cuvintele de încheiere au devenit acum cunoscute la nivel internaţional: „Glorie Ucrainei, glorie eroilor”. În poem, cei care rezistă invadatorului sunt numiţi banderiţi – numit după naţionalistul ucrainean Stepan Bandera, care a fost un aliat nazist în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, dar ai cărui susţinători au luptat şi împotriva sovieticilor şi polonezilor în anii 1940.

Controversa în jurul acestei figuri din istoria Ucrainei nu este o problemă pentru Olga, care a fugit din Belarus, în timpul alegerilor din 2020, din cauza represiunii preşedintelui Aleksandr Lukaşenko.  „Putem sărbători toţi membrii rezistenţei care au luptat împotriva sovieticilor, naziştilor sau polonezilor”, a spus ea. „Important este că bieloruşii sau ucrainenii pot fi liberi. Trăim vremuri istorice”.

„Limba rusă nu este vinovată”

Invazia rusă a Ucrainei este cea mai recentă bătălie din lupta de 500 de ani a naţiunilor slave pentru eliberarea de imperialismul rus. Dar chiar şi printre tinerii care sunt martori ai agresiunii ruse pentru prima dată, dorinţa de a se distanţa de limba rusă este puternică.

Fiica Roxannei, Alissa, în vârstă de 10 ani, o însoţeşte la cursul de limbă.

„Când voi fi mai mare, vreau să vorbesc ucraineană şi engleză”, a spus ea. „Nu rusă. Acesta este limbajul inamicului.”

Pentru unii vorbitori de limbă rusă, legăturile cu Rusia au fost deteriorate iremediabil. La Vyshhorod, Dora a vorbit în numele tuturor cursanţilor când a spus că ar putea dura generaţii pentru a repara încrederea între cele două naţiuni.

„Limba rusă nu este vinovată  pentru ceea ce se întâmplă. Dar vor trebui să treacă decenii, chiar secole – până atunci nu vom fi niciodată fraţi. Lumea trebuie să înţeleagă că ruşii nu au rănit niciodată o ţară atât de grav precum au rănit-o pe a noastră. Dar vom câştiga”, a încheiat Dora.