Interviu BBC cu unul dintre disidenții ruși eliberați în schimbul de prizonieri cu Rusia: „Eram absolut convins că voi muri în închisoarea lui Putin”
0„Eram absolut convins că voi muri în închisoarea lui Putin”, este prima frază rostită într-un interviu pentru BBC de disidentul rus Vladimir Kara-Murza, recent eliberat săptămâna trecută în schimbul de prizonieri dintre Rusia și țările occidentale, cel mai important de la Războiul Rece.
Politicianul rus de opoziție este deosebit de slab – din pricina stresului, lămurește el. Încă nu și-a revenit în urma transferul său abrupt dintr-o închisoare de înaltă securitate din Siberia în exil forțat, după mai bine de doi ani în spatele gratiilor.
„Este suprarealist, ca și cum m-aș uita la un film”, descrie el sentimentul. „Dar este un film bun”, în care a putut să se reunească în sfârșit cu familia pe care nu a mai văzut-o de la arestarea sa la Moscova, în aprilie 2022.
Fiul său cel mic îl urmează peste tot, de teamă că l-ar putea scăpa din vedere.
Vladimir Kara-Murza, care este și cetățean britanic, a fost condamnat pentru trădare și condamnat la 25 de ani de închisoare după ce l-a denunțat în mod vehement și insistent pe Vladimir Putin și invazia pe scară largă a Ucrainei.
El și-a petrecut ultimele 11 luni în izolare, timp în care a fost obligat să-și plieze patul în fiecare dimineață la ora 05:00. A avut la dispoziție hârtie și instrument de scris doar vreme de aproximativ o oră pe zi.
„Este atât de ușor să-ți pierzi mințile. Pierzi simțul timpului, al spațiului. De fapt, totul”, dezvăluie el într-unul dintre primele sale interviuri de la eliberare. „Stai degeaba, nu vorbești cu nimeni, nu mergi nicăieri. Zi după zi după zi.”
I-au fost refuzate apelurile telefonice acasă, i s-a permis să vorbească cu copiii săi doar de două ori în peste doi ani de încarcerare.
O pedeapsă greu de îndurat fizic
În urmă cu aproape un deceniu, Vladimir Kara-Murza a fost foarte aproape de moarte din cauza unei toxine necunoscute și este în continuare afectat de efecte secundare, inclusiv leziuni ale nervilor. În septembrie, dezvăluie el, un medic al închisorii i-a mai dat „un an, cel mult 18 luni” de trăit, dacă rămânea după gratii.
„După două otrăviri de către FSB, nu am tocmai starea de sănătate potrivită pentru o închisoare cu regim strict”, explică el, cu un zâmbet ironic.
Disidenții au crezut că vor fi executați
Săptămâna trecută, Kara-Murza s-a numărat printre cei opt disidenți ruși care au dispărut din închisorile lor.
În timp ce avocații și rudele au tras un semnal de alarmă, zvonurile despre un schimb iminent au început să circule. Deținuții nu aveau însă niciun fel de informație.
Din contră, atunci când gardienii au pătruns în celula lui Kara-Murza din Omsk, s-a gândit că va fi „dus să fie împușcat”, își amintește el. „De fapt, am crezut că mă vor executa”.
El mărturisește că, recent, i-au cerut să semneze o cerere de grațiere prezidențială, însă el a refuzat să cerșească milă de la Vladimir Putin, pe care îl denunță drept „un dictator, un uzurpator și un ucigaș”.
Kara-Murza a fost transportat la Moscova și transferat în faimoasa închisoare a FSB Lefortovo. Cinci zile mai târziu, a fost urcat într-un autobuz, unde i-a văzut pe ceilalți disidenți, fiecare cu câte un paznic FSB cu cagulă.
Un gardian a anunțat apoi la microfon că sunt transportați în vederea unui schimb de prizonieri, fără alte detalii.
„Nimeni nu ne-a cerut acordul”, spune Kara-Murza. „Am fost urcați într-un avion ca niște vite și scoși din țară.”
Activistul a aterizat în Germania în singurele haine civile pe care le deținea: pantaloni lungi și tricou negri, precum și șlapii în care mergea la dușul închisorii.
El și alți disidenții ruși făceau parte dintr-un grup de deținuți politici eliberați, alături de cetățeni americani mediatizați precum jurnalistul Wall Street Journal Evan Gershkovich.
Trei dintre ei erau foști activiști din echipa opozantului Alecsei Navalnîi, politicianul care a murit subit în închisoare la începutul acestui an. Navalnîi ar fi urmat să facă parte dintr-un schimb negociat pe parcursul mai multor luni.
În schimbul disidenților, Rusia a primit un număr de spioni și criminali, inclusiv cea m ai importantă persoană pentru Vladimir Putin: asasinul FSB Vadim Krasikov, care a ucis în plină zi un rebel cecen într-un parc din Berlin.
Judecătorul care l-a condamnat la închisoare pe viață a catalogat crima drept un act de „terorism de stat”.
„Pe toți cei ce critică acest [schimb], i-aș îndemna respectuos să nu se gândească la asta ca la un schimb de prizonieri, ci ca la salvarea unor vieți”, argumentează Kara-Murza, ca răspuns la controversa privind eliberarea lui Krasikov.
Ucigașul rus a fost primit acasă cu covor roșu și o îmbrățișare din partea lui Putin.
„Nu merită 16 vieți să eliberezi un criminal?”
Multă vreme, Germania nu a fost sigură. Această decizie întârziată, susține Kara-Murza, ar putea fi cea care să-l fi costat viața pe Alecsei Navalnîi.