INFOGRAFIE „The Putin show”, festivalul de intimidare militară şi bravada liderului de la Kremlin

0
0

În conferinţa de presă organizată după invazia din Crimeea, liderul de la Kremlin a încercat să convingă o lume întreagă că albul e negru şi negrul e alb.

A fost nevoie de doar 12 ore pentru a asista la metamorfoza preşedintelui rus. Luni seara, Vladimir Putin a participat la exerciţiile militare majore din regiunea Sankt Petersburg . Cu două zile înainte, el a impus în Consiliul Federaţiei (camera superioară a parlamentului rus) aprobarea unei intervenţii militare în Ucraina. Marţi dimineaţă, l-am văzut pe liderul rus liniştit, la o întâlnire cu presa, la reşedinţa sa din Novo - Ogariovo de unde şi-a prezentat propria variantă despre evenimentele din Ucraina.

Conferinţă de presă cu jurnalişti aserviţi Grav este faptul că preşedintele Vladimir Putin a încercat să prostească o lume întreagă. „Falsitatea acestei conferinţe s-a putut simţi în fiecare secundă“, notează jurnaliştii din presa internaţională specializaţi pe spaţiul rus.

„Un grup de jurnalişti aserviţi puterii de la Moscova s-a aşezat în faţa preşedintelui, iar acesta şi-a trădat atât furia, cât mai ales nesiguranţa. Propaganda rusească din aceste zile e evidentă, dar şeful de la Kremlin a dus-o totuşi la un cu totul alt nivel“, notează publicaţia „Die Welt“.

„De vină sunt fasciştii şi antisemiţii“ „Demonstraţiile de la Kiev au fost organizate de fascişti şi antisemiţi antrenaţi în Polonia şi Lituania. Totul este comandat din umbră de America unde se fac experimente pe europeni. Trăgătorii de elită care au împuşcat protestatari nu au tras la ordinul lui Ianukovici – pentru că aşa i-a spus preşedintele ucrainean demis lui Putin –, ci erau provocatori plătiţi de opoziţie. Misiunea Moscovei este să îşi apere conaţionalii din Ucraina şi, a ţinut să precizeze liderul de la Kremlin, deocamdată nu e nevoie de intervenţie militară“.

„În Crimeea nu sunt militari ruşi“

Fără să-i tremure glasul şi fără să i se mişte nici un muşchi pe faţă, Vladimir Putin a declarat că militarii mascaţi şi fără însemne din Crimeea nu sunt ruşi, ci trupe de autoapărare din peninsulă. Totuşi, el îşi rezervă dreptul de a acţiona în estul Ucrainei dacă va considera necesar. Şi orice ar decide e legitim. 

„Partea bună a acestei conferinţe este că se vede de la o poştă faptul că poziţia Vestului îl afectează

pe şeful statului rus. Nu mai este Putin cel rece şi calculat, ci unul nervos, aflat sub presiune. Partea proastă este că lumea a putut vedea un conducător de superputere mondială care chiar pare rupt de realitate şi care are puterea să decidă dacă în lume e pace sau război. Vladimir Putin a început să creadă cu sinceritate propriile minciuni. Şi asta e extrem de periculos“, concluzionează „Die Welt“.

Obama: „Putin nu poate înşela pe nimeni“

Şi, după ce am aflat de la preşedintele rus cum evenimentele din Ucraina reprezintă o lovitură de stat anticonstituţională şi cum Vladimir Putin i-ar fi spus lui Ianukovici să nu îşi retragă trupele Berkut din Kiev, şeful Casei Albe, Barack Obama, i-a răspuns că afirmaţiile lui Putin nu pot înşela pe nimeni. 

Test cu rachetă intercontinentală

Şi umflatul muşchilor Rusiei a continuat. Marţi, armata rusă a comunicat că o rachetă balistică intercontinentală de tip Topol RS-12M a fost lansată de la poligonul militar Kapustin Yar, situat în apropiere de Volgograd, la Marea Caspică. Testul a fost un succes, iar racheta a căzut controlat

în zona Sari Shagan din Kazahstan.

„Racheta, care poate fi dotată cu încărcătură nucleară, a atins ţinta cu succes“, după cum precizează Ministerul rus al Apărării. Rachetele de tip Topol RS-12PM (SS-25 Sickle, conform terminologiei NATO) au o rază de acţiune de 10.500 de kilometri. Testul a avut loc în contextul tensiunilor dintre Occident şi Rusia după operaţiunile militare ruse din regiunea ucraineană Crimeea.

BRAVADA LIDERULUI DE LA KREMLIN

Sâmbătă, 1 martie

Preşedintele Rusiei a cerut şi a primit aprobarea Consiliului Federaţiei pentru trimiterea de trupe ruse în Ucraina până la normalizarea situaţiei. Putin l-a anunţat pe Obama că Rusia îşi rezervă dreptul de a „proteja interesele sale şi populaţia rusofonă“ în caz de „violenţe“ în estul Ucrainei şi în Crimeea.

Duminică, 2 martie

Angela Merkel vorbeşte la telefon cu Putin şi este atât de şocată de comportamentul acestuia, încât

îl sună în aceeaşi zi pe Obama pentru a-l avertiza că liderul rus a pierdut „contactul cu realitatea“

.


Putin asistă la manevrele din regiunea Leningrad, la care au luat parte 150.000 de militari, 90 de avioane, 880 de blindate, 80 de nave de război şi alte echipamente grele.

Marţi, 4 martie

Rusia a testat cu succes o rachetă balistică intercontinentală, care a fost lansată de lângă Volgograd,

la 450 km de graniţa cu Ucraina. 

Miercuri, 5 martie

Vladimir Putin a fost nominalizat de mai multe personalităţi ruse la Premiul Nobel pentru Pace, pentru rolul pe care l-a jucat în criza din Siria, în ciuda intervenţiei armate din Crimeea.

image

Pe aceeaşi temă:

VIDEO Balaurul, românii şi pericolul acut

Românii n-ar fi acut ameninţaţi. Iar, potrivit unui comentator de stânga, „acest război nu e al nostru“. Aşa să fie oare? Şi cum ar putea fi oprit Putin să încalce dreptul internaţional?

Ucraina şi Rusia, despărţire veşnică?

„Pentru toate cele ce se întâmplă acum în estul Ucrainei, vinovatul nr. 1 este Victor Ianukovici. Toţi ceilalţi şi toate celelalte acţiuni sunt consecinţele acţiunilor celui care a izbutit să distrugă nu doar propria ţară, dar a costat până acum banca centrală de la Moscova 10 miliarde de dolari doar pentru o susţinere parţială a cursului valutar“, scrie specialistul în geopolitică Marius Văcărelu pe blogul său de pe adevarul.ro.

VIDEO Baconschi şi Olteanu, despre impactul crizei din Ucraina: Suntem norocoşi că România este în NATO

Implicaţiile economice şi politice ale crizei din Ucraina asupra regiunii au fost dezbătut de viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu, şi fostul ministrul de Externe Teodor Baconschi, într-o emisiune moderată de jurnalistul Cristian Unteanu, la Adevărul Live.

INFOGRAFIE De ce nu se teme Kremlinul de Occident: de ani buni, bogaţii Rusiei cumpără Europa

Criza din Kiev s-a transformat în ultima săptămână într-un adevărat conflict care stă să izbucnească între Rusia şi Occident. Vestului aproape că nu îi vine să creadă că Vladimir Putin a invadat Ucraina cu circa 15.000 desoldaţi.

Ucraina, „anschluss“-ul lui Putin

Invazia Ucrainei, care se petrece chiar sub ochii noştri, are o sumedenie de similitudini cu evenimentele din perioada 1937-1939, din centrul Europei. De la pretextele Rusiei până la ezitările Occidentului, de la nerespectarea angajamentelor şi a tratatelor semnate de marile puteri la neputinţa organismelor internaţionale, de la ruperea de realitate a liderului Rusiei până la negocierea peste capul victimelor, totul induce un deja-vu.

Criza din Ucraina capătă amploare: armata ucraineană a respins un atac al ruşilor. Moscova a testat o rachetă

Criza ucraineană continuă să fie cel mai fierbinte subiect dezbătut la cel mai înalt nivel diplomatic, în timp ce Peninsula Crimeea rămâne sub ocupaţia trupelor ruse. Marţi, armata ucraineană a transmis că a respins un atac al Forţelor Navale ruse, anunţ urmat de dezvăluirea Rusiei, care a spus că a testat în aceeaşi zi o rachetă balistică internaţională.

Cum a ajuns Ucraina la un pas de război: de la protestele pro-europene din Kiev până la criza din Crimeea

La puţin peste trei luni de la izbucnirea protestelor pro-europene de la Kiev, Ucraina a ajuns în pragul războiului, denunţând o invazie rusă în Crimeea. De cealaltă parte, ruşii susţin că „nu vor face niciun compromis” pentru a-şi apăra cetăţenii de acolo.

Zbigniew Brzezinski: „Dacă Vestul priveşte pasiv cum Ucraina este strivită, atunci libertatea din România, Polonia şi ţările baltice este ameninţată”

Fostul consilier pe probleme de securitate naţională al preşedintelui american Jimmy Carter avertizează că, dacă Vestul va continua să privească pasiv mobilizarea de trupe ruse în Ucraina, care ar putea duce până la urmă la răsturnarea noii puteri de la Kiev, atunci securitatea şi libertatea nou-dobândite de ţările învecinate Ucrainei - România, Polonia şi cele trei state baltice - sunt şi ele în pericol.

VIDEO Generalul Constantin Degeratu: „NATO ar putea desfăşura preventiv trupe la Doneţk, la cererea Ucrainei. Asta ar îngheţa conflictul”

Generalul de armată (r) Constantin Degeratu, fost şef al Statului Major General al Armatei Române, a discutat cu jurnalistul Cristian Unteanu şi redactorul-şef „Adevărul” Dan Marinescu despre cele mai recente dezvoltări în zona diplomaţiei internaţionale, dar şi despre noile mişcări de trupe şi despre semnificaţia posibilei amplificări a conflictelor existente în Ucraina.

Rusia a anunţat condiţiile în care va discuta cu Occidentul pe tema Ucrainei. NATO se reuneşte de urgenţă
Rusia este dispusă pentru negocieri pe tema crizei din Ucraina numai dacă va fi pus în aplicare acordul de la 21 februarie, care prevede organizarea alegerilor prezidenţiale anticipate în decembrie 2014, a anunţat o sursă din cadrul Ministerului rus de Externe.

Preşedintele demis Viktor Ianukovici a cerut Rusiei să trimită soldaţi în Ucraina
Preşedintele demis al Ucrainei, Viktor Ianukovici, a solicitat ajutor militar din partea Rusiei şi a cerut autorităţilor de la Moscova să trimită trupe peste graniţă, pe teritoriul ucrainean, potrivit declaraţiilor ambasadorului rus la ONU, relatează BBC News.

Cum ricoşează criza din Ucraina în economia românească

Leul şi cotaţiile principalelor companii listate la Bursă încep să piardă teren, pentru că investitorii sunt îngrijoraţi, iar creşterea preţurilor la ţiţei ar putea declanşa scumpiri în lanţ.

   

INFOGRAFIE Pe cine ţine în şah flota rusă din Crimeea
Armata rusă s-a instalat în Crimeea în urmă cu peste 200 de ani, după ce Ecaterina a II-a a construit o bază navală la Sevastopol, iar în prezent Rusia plăteşte chirie Ucrainei pentru găzduirea unei flote cu care intimidează "vecini mici", dar nu face faţă NATO, scrie „Washington Post“.

Câteva motive pentru care nu ar trebui să îi plângem pe ucraineni Există în ultimele zile o sensibilitate deosebită faţă de Ucraina. Rusia a invadat Crimeea, pe care acum o stăpâneşte. Aparent am fi în pragul unui război rece, iar Rusia nu doreşte să bată înapoi. Pentru România, o Ucraină democratică, cel puţin la nivelul ţării noastre, ar fi perfectă, dar e posibil oare acest lucru?

Putin a „pierdut contactul cu realitatea“, i-a transmis Angela Merkel lui Obama Preşedintele rus Vladimir Putin a „pierdut contactul cu realitatea“, i-a spus cancelarul german Angela Merkel şefului administraţiei americane Barack Obama duminică seara, după convorbirea telefonică pe care o purtase înainte cu liderul de la Kremlin privind situaţia din Crimeea, potrivit The New York Times.

   

Invazia rusă din Ucraina nu poate fi oprită În Crimeea s-ar afla deja peste 15.000 de soldaţi ruşi, iar Moscova continuă să trimită tancuri, vase şi avioane de luptă. Dacă situaţia peninsulei pare decisă, Vestul face eforturi pentru a descuraja scindarea părţii de est a ţării, tradiţional rusofilă.

La Ucraina nu se renunţă fără luptă Care este costul deciziei Kremlinului în Crimeea şi care este cursul de acţiune global de urmat, luând în calcul şi escaladarea conflictului?

Mai multe - Rusia

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite