Economia Rusiei stagnează. Ce înseamnă pentru războiul din Ucraina

Economia rusă dă semne vizibile de încetinire, după boom-ul din primii ani ai războiului, pe fondul scăderii prețurilor petrolului și al presiunilor demografice pe termen lung, se arată într-o analiză The Guardian privind impactul unei încetiniri semnificative a economiei asupra capacității Rusiei de a susține războiul.

foto shutterstock

Previziunile administrației Biden, în martie 2022, indicau o reducere la jumătate a economiei ruse, în contextul proaspetelor sancțiuni impuse Rusiei din cauza invaziei în Ucraina.

„Rusia era a 11-a economie din lume, iar în curând nu va mai figura nici măcar în top 20”, estima administrația americană la acea vreme.

Previziunile s-au dovedit excesiv de optimiste: în loc să scadă, economia Rusiei a cunoscut o ascensiune spectaculoasă pe fondul creșterii cheltuielilor militare. 

În 2025, Rusia era a noua cea mai mare economie din lume, înaintea Canadei și Braziliei și fiind depășită doar de Italia, Franța și Marea Britanie.

În prezent, este puțin probabil ca Rusia să revină la un ritm accelerat de creștere: în 2026, există semne clare că economia rusă stagnează. Deși probabil prăbușirea dramatică prevăzută de Occident nu va avea loc imediat, Moscova se confruntă cu cea mai precară situație economică de când a început războiul.

Creșterea economică a încetinit până la un ritm foarte lent, pe fondul scăderii prețurilor petrolului – sursa principală de venituri pentru guvern – și al presiunilor demografice pe termen lung, care anterior erau mascate de cheltuielile consistente pentru apărare, notează The Guardian.

Rușii de rând se confruntă cu creșteri de impozite și efectele unei economii de război, în care fondurile pentru asistență socială, educație și sănătate au fost reduse.

În paralel, comerțul cu aliații cheie a scăzut, falimentele corporative sunt în creștere, iar deficitul forței de muncă este sever.

În acest context, capacitatea Rusiei de a susține în continuare războiul depinde de succesul celor mai recente măsuri macroeconomice ale Rusiei și de evoluția evenimentelor globale care influențează prețurile petrolului.

Perspective economice nefavorabile pentru Rusia

În ianuarie, Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în jos previziunile de creștere economică pentru Rusia, estimând o creștere de 0,6% în 2025 și de doar 0,8% în 2026. 

Această scădere a ritmului de creștere - care nu s-a mai văzut din anii pandemiei -coincide cu diminuarea veniturilor din petrol și gaze – care alimentează în mare măsură mașinăria de război a Rusiei.

De pildă, în 2022, veniturile fiscale din combustibilii fosili au reprezentat circa 40% din veniturile la bugetul federal, mai mult decât suficient pentru a finanța războiul.

În primele trei trimestre ale anului 2025, potrivit unor estimări preliminare, această pondere a scăzut la 25%.

Parțial, aceste cifre se explică prin scăderea prețurilor petrolului: cota petrolului Ural a scăzut la 50 de dolari pe baril la sfârșitul anului trecut, pe fondul supraofertei globale, de la 90 de dolari pe baril la începutul anului 2022.

Dar și sancțiunile occidentale au avut un rol: inițial, China, India și, într-o măsură mai mică, Turcia și-au crescut achizițiile pe fondul scăderii considerabile a exporturilor către Europa.

Însă lațul se strânge: India, amenințată cu tarife comerciale, și-a redus achizițiile în ultimele luni, în timp ce Rusia se confruntă cu noi sancțiuni directe sau indirecte.

„Veniturile Rusiei din exportul de combustibili fosili în 2025 au scăzut cu 13% sub nivelurile dinainte de război, pe fondul atacurile cu drone ale Ucrainei asupra infrastructurii energetice și a scăderii prețurilor globale la petrol, spune Isaac Levi, analist politic la Centrul de Cercetare pentru Energie și Aer Curat.

Aceste presiuni epuizează treptat veniturile pe care Moscova se bazează pentru a-și finanța războiul, spune expertul care subliniază: „Vizarea flotei ascunse a Rusiei, inclusiv reținerea navelor fără pavilion, ar limita drastic volumul exporturilor sale de petrol, precum și veniturile sale.” 

Presiuni din toate direcțiile

Problemele lui Vladimir Putin cu petrolul s-ar putea dovedi doar un obstacol temporar, mai cu seamă dacă prețurile petrolului vor începe să se redreseze în 2026.

Pe de altă parte, presiunile demografice pe termen lung ar putea afecta serios economia rusă.

Populația Rusiei a scăzut constant din 2019, de la 145,5 milioane la 143,5 milioane în 2024 - factorii sunt multipli: scăderea ratei fertilității, victimele războiului și emigrația.

„Rusia nu are potențialul necesar pentru o creștere rapidă. Climatul economic legat de război este, firește o parte a problemei, dar problema principală este demografia pe termen lung”, apreciază Marek Dabrowski, cercetător la think tank-ul Bruegel din Bruxelles.

Potrivit experților, deficitul de forță de muncă poate fi dedus din rata șomajului neobișnuit de scăzută, de doar 2%.

Pentru a rezolva problema deficitului fiscal, Kremlinul a recurs la majorări de impozite.

În 2025, a majorat impozitul pe profit de la 20% la 25% și a introdus cote mai mari de impozitare a venitului. Chiar la începutul anului, a intrat în vigoare o majorare a TVA-ului – de la 20% la 22%. Nivelul este mai mare decât în SUA, Marea Britanie, Franța sau Germania, notează The Guardian.

Aceste majorări vin pe fondul inflației persistente, care a dus la creșterea prețurilor produselor de bază.

Rusia a încercat să ia măsuri împotriva inflației, dar acestea mai degrabă au agravat situația, spun experții.

„Banca centrală și ministerul finanțelor au adoptat o politică iresponsabilă, care a început să «răcească economia» în 2023 pentru a combate inflația. Banca centrală a majorat rata dobânzii de referință până la 21%, guvernul a renunțat la programul de subvenționare a creditelor ipotecare, iar băncile au început să reducă împrumuturile și să majoreze ratele dobânzilor, majoritatea dintre acestea nefiind fixe, ci variabile”, explică Vladislav Inozemtsev, economist și cofondator al grupului de reflecție Centre for Analysis and Strategies in Europe

În august 2025,, 39% dintre ruși afirmau că situația economică se înrăutățește, față de 29% în 2022.

Cât timp va mai putea susține Rusia războiul?

Pe parcursul războiului, cheltuielile militare ale Rusiei ca procent din PIB s-au dublat, ajungând la peste 7%. Acestea sunt de două ori mai mari decât cheltuielile SUA, care reprezintă 3,4% din PIB, dar și ale oricărei țări membre NATO. 

Acum însă acestea s-au diminuat considerabil, cu cu o creștere de doar 0,1 puncte procentuale între 2024 și 2025.

Totuși experții spun că Rusia are în continuare opțiuni de a menține fondurile de război: Rusia are posibilitatea de a se împrumuta, întrucât are un nivel relativ scăzut al datoriei, și poate majora suplimentar impozitele.

Dar multe din opțiunile Rusiei depind de evoluția prețurilor pretrolului.

Cel puțin pe termen scurt, experții estimează că Rusia are capacitatea de a finanța războiul.

„Putin va încuraja banca centrală să tipărească bani, va continua să mărească impozitele, să vândă proprietăți ale statului și să naționalizeze corporații comerciale”, a explicat Inozemtsev. Aceste măsuri îi va permite probabil să susțină războiul în 2026 și chiar în 2027.