De ce Rusia e mai degrabă fascistă decât socialistă. Carismatic cum era Hitler, Vladimir Putin vrea să restaureze gloria de altădată a ţării

Guvernele fasciste s-au bazat pe un lider carismatic, cum a fost Hitler sau Mussolini, în timp ce încuraja un fel de ideal al masculinităţii – arienii lui Hitler, sau „noul om“ al lui Mussolini. În Rusia de azi, Putin joacă ambele roluri

Preşedintele Federaţiei Ruse Vladimir Putin a numit căderea Uniunii Sovietice drept o „tragedie“ şi i-a făcut pe mulţi să creadă că vrea, de fapt, să recreeze fosta URSS, în timp ce-şi consolidează controlul şi are proiecte militare complexe în Ucraina şi nu numai. Însă ceea ce construieşte Putin în Rusia nu seamănă cu socialismul, ci mai degrabă cu fascismul.

Guvernul pe care-l construieşte Vladimir Putin în Moscova nu are nimic de-a face cu socialismul, comunismul sau cu orice ar fi susţinut Karl Marx. Cu siguranţă că omul care a descris religia ca fiind un drog pentru popor nu s-ar asocia cu un regim care a reabilitat Biserica Ortodoxă Rusă drept element-cheie al identităţii ruseşti, notează „Business Insider“.

Jignirea preferată de Putin: fascismul

Noua Rusie seamănă mai degrabă cu o copie a unui stat totalitar din trecutul întunecat al Europei, ambalat în modernismul secolului al XXI-lea. „Când auzi cuvântul «fascism», te întrebi la ce se referă? Poate reprezenta o simplă insultă. Să faci pe cineva fascist înseamnă că este o persoană oribilă de care să te ţii departe“, explică profesorul Roger Griffin de la Universitatea Oxford, unul dintre cei mai mari specialişti ai fascismului.

Într-adevăr, este un epitet favorit chiar al lui Vladimir Putin, ai cărui subalterni din conducerea ţării acuză Ucraina de fascism. Însă, aici avem de-a face cu ceea ce profesioniştii ar numi „proiecţie“.

Restaurarea gloriei de altădată – un element principal al fascismului

O definiţie precisă a fascismului, potrivit lui Griffin, este o ideologie politică cu trei elemente: ultranaţionalismul populist, susţinerea că ţara s-a înmuiat sau a decăzut şi „mitul renăscut“. Al treilea element este promisiunea făcută în mod normal de liderii fascişti, aceea de a restaura gloria de altădată a ţării, de obicei îngenuncheată de duşmani, fie ei externi sau interni.

Învăţatul american Robert Paxton a identificat şi alte elemente ale fascismului, inclusiv o obsesie cu repararea declinului naţional prin restricţionarea libertăţilor civile, purificarea oamenilor, puterea militară şi expansiunea naţională. Violenţa, notează Paxton, nu este văzută ca neapărat ceva rău în sistemul fascist, şi este folosită pentru a elimina provocările întâmpinate de stat.

Date fiind schimbările majore impuse în societatea rusă în ultimii câţiva ani, este uşor de susţinut că, sub conducerea lui Putin, ţara se transformă într-un stat măcar semi-fascist.

Mitul renăscut este o temă constantă pentru Putin care, de ani întregi ameţeşte populaţia cu poveşti despre o conspiraţie globală de a slăbi Rusia şi despre cum ţara trebuie să-şi redobândească măreţia.

Ultranaţionalismul este scuza

Declinul libertăţilor civile şi creşterea ultranaţionalismului sunt, evident, trăsături ale Rusiei anului 2015. În ultimele luni, Putin a acuzat Vestul că este responsabil de problemele economice pe care le are ţara lui. Apoi a plusat şi a spus că trupele ucrainene sunt în cârdăşie cu NATO împotriva rebelilor din est şi a Rusiei. Războiul propagandistic al lui Putin împotriva Occidentului a atins noi culmi, continuă „Business Insider“.

Săptămâna trecută, de exemplu, Vladimir Putin a ratificat o lege dând dreptul procurorilor guvernamentali de a declara anumite organizaţii străine „indezirabile“, fără proces sau altă formă de acord din parte unui judecător. Astfel este posibil ca cetăţenii ruşi să fie pedepsiţi dacă se asociază cu acele organizaţii. Justificarea legii este că forţele externe, în principal SUA şi NATO, care încearcă să submineze ţara, trebuie oprite.

Purificarea prin orice metode

Guvernul şi-a consolidat treptat controlul asupra presei, forţând proprietarii străini să-şi reducă numărul acţiunilor în companiile media ruse, în timp ce finanţa o reţea de trusturi media pentru a publica poveşti prietenoase despre Kremlin cu care să încânte şi ruşii şi restul lumii.

În ceea ce priveşte militarismul excesiv şi tendinţele expansioniste, Guvernul a mărit cheltuielile cu armata, chiar dacă ţara este în recesiune. În acelaşi timp a ocupat peninsula ucraineană Crimeea şi finanţează armatele rebele din estul Ucrainei.

Ruşii au mai fost martorii şi unor mişcări de purificare: oamenii care sunt văzuţi drept o ameninţare sau care sunt slabi sunt eliminaţi, fie prin lege, cum este cazul homosexualilor, fie prin crime, cum este uciderea jurnaliştilor dizidenţi sau a politicienilor. Cel mai nou caz este uciderea criticului lui Putin, Boris Nemţov.

Liderul carismatic, cu priză la public

Din punct de vedere istoric, guvernele fasciste s-au bazat pe un lider carismatic, cum a fost Hitler sau Mussolini, în timp ce încuraja un fel de ideal al masculinităţii – arienii lui Hitler, sau „noul om“ al lui Mussolini. În Rusia de azi, Putin joacă ambele roluri.

În presa rusească, apare frecvent imaginea unui idol – Putin este modelul masculinităţii, fiind văzut fie vânând la pieptul gol, practicând judo sau jucând hochei. Putin, care s-a apucat de hochei târziu în viaţă, chiar a înscris opt goluri într-un joc amical cu foste stele ale hocheiului mondial.

Fie că Rusia anului 2015 s-a transformat într-un stat fascist, fie că înregistrează noi recorduri în cadrul definiţiei totalitarismului, rămâne o problemă pentru specialişti. Indiferent de cum este etichetat sistemul, noua agresivitate din Europa este caracterizată de multe din trăsăturile fostelor regimuri care au cauzat suferinţe extreme europenilor. Lumea ar trebui să acorde mai multă atenţie, conchide „Business Insider“.