De ce Putin nu va pune capăt războiului său împotriva Occidentului

Președintele rus Vladimir Putin trimite tot mai multe semnale Europei, SUA și NATO că nu are de gând să se oprească, ci să-și continue războiul – nu doar împotriva Ucrainei, ci și a aliaților săi occidentali. De fapt, pentru Putin este lupta definitorie a mandatului său, relatează Politico, într-o analiză privind motivele pentru care președintele rus e mai degrabă tentat să forțeze limitele și să amplifice războiul hibrid.

Vladimir Putin la Alaska FOTO AFP

Trimițând cel puțin 19 drone către Polonia săptămâna trecută, președintele rus a transmis un mesaj destul de clar: nu are de gând să pună capăt războiului său împotriva Occidentului prea curând, dimpotrivă.

Incursiunea rusă în spațiul aerian al NATO a venit după atacuri aeriene intensificate asupra Ucrainei, în urma cărora au fost uciși zeci de civili, Rusia vizând inclusiv și avariind misiunile diplomatice ale UE la Kiev și consiliul britanic. Totodată, rușii au lovit în premieră o clădire guvernamentală din centrul Kievului.

Toate astea arată că, departe de se grăbi să încheie un acord de pace cu Ucraina sub presiunea președintelui american Donald Trump, Putin are altceva în plan, în contextul în care pentru el supraviețuirea politică este asociată unui conflict mocnit cu Statele Unite și aliații săi, apreciază analiștii.

„Putin este președintele războiului. Nu are niciun interes să-i pună capăt”, spune Nikolai Petrov, analist senior la New Eurasian Strategies Center din Londra.

După ce s-a definit ca lider pe timp de război, revenirea la statutul de președinte pe timp de pace ar echivala cu o retrogradare. „Indiferent de condiții, nu poate renunța la acest rol”, apreciază analistul.

Pe măsură ce asaltul pe scară largă al lui Putin asupra Ucrainei se îndreaptă vertiginos către al patrulea an, președintele rus are, fără îndoială, în acest moment cele mai multe motive de optimism de la începutul războiului, când Kremlinul spera să captureze țara în câteva zile.

Pe fondul constrângerilor care țin în loc forțele ucrainene pe anumite secțiuni ale frontului, forțele ruse pătrund zilnic tot mai în adâncime în Ucraina.

Pe de altă parte, fapt e că progresele Moscovei au fost deopotrivă lente și costisitoare. Forțele armate ale Kremlinului au suferit aproximativ un milion de victime, iar conflictul și-a pus amprenta asupra economiei rusești, aducând-o în pericol de recesiune.

În același timp, din punct de vedere politic, încheierea conflictului nu este lipsită de riscuri pentru Putin.

Controlul strict al mass-mediei și internetului i-ar permite probabil să vândă rușilor un eventual acord de pace ca pe o victorie. Dar nu asta este principala îngrijorare a președintelui rus.

Opoziția liberală din Rusia a fost decimată. În acest context, doar un grup mic, dar vocal de naționaliști reprezintă o reală amenințare la adresa guvernării sale, a spus Petrov.

Lor Putin le-a promis mai cu seamă o victorie grandioasă, nu numai asupra Ucrainei, ci și asupra a ceea ce Kremlinul numește „Occidentul colectiv”, spun analiștii.

„Există o dorință în rândul părții agresive a establishmentului politico-militar de a distruge NATO. Să arăți că NATO nu are nicio valoare”, subliniază Alexander Baunov, un fost diplomat rus, în prezent membru senior al Centrului Carnegie Russia Eurasia. 

Rusia amplifică războiul hibrid

De la întâlnirea Trump-Putin în Alaska luna trecută, Moscova și-a intensificat campania de război hibrid împotriva Europei, potrivit analiștilor militari.

Înainte de incursiunea de miercuri, dronele rusești s-au aventurat în mod repetat în spațiul aerian polonez din Belarusul vecin, făcând înconjurul orașelor înainte de a face cale întoarsă. În august, o dronă rusească s-a prăbușit la aproximativ 100 de kilometri sud-vest de Varșovia.

Potrivit WELT, cinci dintre dronele care au încălcat granițele poloneze se aflau pe o traiectorie de zbor directă spre o bază NATO, înainte de a fi interceptate de avioanele de luptă olandeze Lockheed Martin F-35.

De altfel, într-un articol de opinie publicat cu doar două zile înainte, Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, acuza Helsinki că plănuiește un atac și profera o amenințare fățișă: un eventual atac „ar putea duce la prăbușirea statalității finlandeze – o dată pentru totdeauna”.

Analiștii au remarcat că această retorică aduce cu tezele Kremlinului înainte de invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina în februarie 2022.

Moscova a început, de asemenea, să mute industrii vitale, inclusiv construcții navale, în estul țării, departe de granița sa cu NATO, a subliniat Petrov. Mai mult, vineri, Rusia a început exercițiile sale militare la scară largă cu Belarus, vizavi de granița poloneză.

„Orice va realiza Putin în Ucraina, confruntarea cu Occidentul nu se va termina aici; va continua sub diferite forme. Inclusiv militar”, anticipează Petrov.

Iar acțiuni precum incursiunea în Polonia este modul lui Putin de a lansa un avertisment către Trump și liderii europeni, pe fondul discuțiilor privind furnizarea de garanții de securitate pentru Kiev în cadrul unui potențial acord de pace, apreciază Kirill Rogov, fondatorul think tank-ului Re:Russia.

„Putin a arătat că poate ataca țările NATO astăzi și că acestea nu au sisteme de apărare”, a spus el.

Rusia încearcă să testeze disponibilitatea, dar și vulnerabilitatea NATO

În plus, semnalele mixte date de Trump cu privire la angajamentul său față de NATO și refuzul său de a-și respecta propriile termene limită în ceea ce privește impunerea de sancțiuni Moscovei i-au conferit lui Putin o încredere suplimentară că poate evita pedeapsa.

Pentru președintele rus, „este acum sau niciodată”, a adăugat Baunov.

Astfel, într-un context mai larg, incursiuni precum cea din Polonia sunt menite să șubrezească angajamentul alianței militare occidentale pentru apărarea colectivă, Rusia lansând atacuri de mică anvergură, pentru a testa disponibilitatea NATO de a riposta.

Speranța Rusiei, apreciază Baunov, este de a expune alianța militară ca fiind un tigru fără colți.

Până acum, reacția Washingtonului doar a alimentat aceste temeri.

Joi, Trump a părut să reia tezele Moscovei, el spunând reporterilor că incursiunea dronelor în spațiul polonez „ar fi putut fi o greșeală”.

Iar reacția Kremlinului a fost să nege, respingând acuzațiile că dronele ar fi fost o provocare deliberată. Ministerul rus al Apărării a declarat astfel că „nu au existat planuri de a viza facilitățile” din Polonia.

Belarus, care a servit drept rampă de lansare pentru o parte din drone, potrivit oficialilor polonezi, a declarat că incursiunea ar fi putut fi rezultatul unui accident din cauza „bruiajului electronic”.

„Aceasta este o trollare și tatonare tipică, în stilul lui Putin”, a spus Rogov. „Îi place ca lucrurile să fie cu două sensuri, astfel încât să poată fi interpretate fie ca acte deliberate, fie accidentale”.