Cum şi-a clădit Putin un imperiu personal în cei 18 ani de când conduce Rusia VIDEO

Preşedintele Rusiei Vladimir Putin

Vladimir Putin conduce de 18 ani cu o mână de fier Rusia. În acest timp, după o scurtă perioadă de apropiere de Occident, a ajuns aproape la un nou Război Rece cu Vestul şi i-a determinat pe mulţi ruşi să ia calea străinătăţii.

La 9 august 1999, Vladimir Putin era numit premier de către primul preşedinte al Federaţiei Ruse, Boris Elîţn. De atunci conduce, fără întrerupere, cu o mână de fier Federaţia Rusă. Bilanţul său în fruntea „moştenitoarei URSS“ este criticat de unii, lăudat de alţii, dar cert este că a reuşit să-şi menţină şi chiar să-şi crească cota de popularitate în rândul ruşilor. Este de aşteptat să se prezinte în martie anul viitor pentru un al patrulea mandat de preşedinte. La momentul actual nu are nici un contracandidat şi are toate şansele să rămână în fruntea statului rus până în 2024. 

Cu excepţia lui Iosif Stalin, nici un lider rus nu îl bate la longevitate. În discursul adresat Parlamentului ţării sale la 16 august 1999, fostul şef al spionajului rus se angaja  să restabilească „ordinea şi securitatea“ şi să păstreze „integritatea teritorială a Rusiei“, atunci din calitatea de premier. Anul următor îşi anunţa candidatura la alegerile prezidenţiale din 2000, pe care le şi câştigă cu 52,52 la sută din voturi. 

În atmosfera haotică a sfârşitul domniei lui Boris Elţîn, fostul agent sovietic întruchipa stabilitatea şi intoarcerea la ordine. Clasa politică şi financiară rusă era aproape unanimă în privinţa sa: „este un om de acţiune care are o idee clară despre ceea ce este bun pentru Rusia“.

Înăbuşă insurgenţa cecenă, invadează Georgia 

El promite să-i neutralizeze pe rebelii ceceni, ale căror acţiuni riscau să destabilizeze şi celelalte republici ruse din Caucazul de Nord, lucru pe care îl şi realizează, aducând în fruntea Ceceniei un lider sângeros, pe Ramzan Kadîrov.  După o efemeră apropiere de SUA în timpul administraţiei George W. Bush, în urma atacurilor din 11 septembrie 2001, preşedintele rus ia distanţă treptat de Occident şi îşi propune să redea Rusiei influenţa pierdută după destrămarea URSS.

Pe 8 august 2008, armata rusă invadează Georgia pentru a veni în sprijinul separatiştilor pro-ruşi din Osetia de Sud. Conflictul armat, numit „războiul de cinci zile“,  a avut consecinţe geopolitice şi economice semnificative pentru fosta republică sovietică Georgia. La 26 august 2008, Rusia a recunoscut oficial independenţa Osetiei de Sud şi Abhazie ca „state independente“, pe care apoi le-a anexat semioficial la Rusia.

 Pe 8 august 1017, Vladimir Putin a vizitat regiunea separatistă Abhazia pentru a marca aniversarea a nouă ani de la câştigarea războiului ruso-gerogian. Statele Unitea au calificat vizita drept  „nepotrivită” şi au cerut Moscovei să îşi retragă forţele în poziţiile deţinute înainte de războiul din 2008 şi să revoce recunoaşterea Abhaziei si Osetiei de Sud drept state independente.

Dezmembrează Ucraina 

Adevarata ruptură între Rusia şi Occident intervine odată cu declanşarea crizei din Ucraina, care a izbucnit în noiembrie 2013. Refuzul preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici să semneze un acord economic cu Uniunea Europeană, optând în favoarea unui acord cu Rusia, declanşează „Maidanul“, proteste care au dus la răsturnarea regimulului pro-rus de la Kiev. Moscova numeşte evenimentul o „lovitură de stat“. La 23 februarie 2014, opoziţia ucraineană ia putere. 

Începe apoi ocuparea de către forţele pro-ruse a Peninsulei Crimeea, parte a statului ucrainean, care apoi este alipită la Federaţia Rusă. Statele Unite şi aliaţii săi impun apoi o serie de sancţiuni Moscovei, care, în conformitate cu dreptul internaţional, a încălcat integritatea teritorială a Ucrainei anexând Crimeea.

Problema ucraineană este şi acum nerezolvată şi reprezintă principalul măr al discordiei între Occident şi Rusia. Conflictul sirian, în care s-a implicat Vladimir Putin de partea preşedintelui contestat Bashar al-Assad, s-a adăugat la tensiunile dintre cele două blocuri.

Un nou Război Rece

După invaziile armatei ruse în Georgia şi Ucraina, fostele state comuniste, dar şi alţi vecini ai Rusiei, nu se mai simt în siguranţă şi solicită Alianţei Nord-Atlantice să-şi schimbe strategia şi să se adapteze la noile ameninţări venite din partea liderului de la Kremlin.

După summit-ul NATO de la Varşovia în care s-a decis întărirea militară a flancului sud-estic al Alianţei,  atmosfera dintre Moscova şi Occident devine una demnă de Războiului Rece, cu exerciţii militare de amploare ale aliaţilor şi ruşilor mai ales pe linia de demarcaţiei dintre cele două tabere.

Avere de ţar

În tot acest timp, opozanţii liderului de la Kremlin susţin că averea lui Vladimir Putin a tot crescut nejustificat şi nu ar fi cea pe care acesta şi-o declară în mod oficial acesta, ci ar avea cote nebănuite. În plus ar fi dobândit-o pe căi oculte.

Potrivit declaraţiei oficiale de avere a preşedintelui rus, Vladimir Putin câştigă 133.000 de dolari pe an şi deţine un apartament în Moscova. Dar Bill Browder, un bancher american, le-ar fi spus senatorilor SUA, recent, că preşedintele rus Vladimir Putin este mai bogat decât Jeff Bezos, fondatorul Amazon şi Bill Gates, creatorul Microsoft, la un loc. 

 Potrivit Newsweek, directorul executiv al Hermitage Capital Management a dezvăluit că Putin are o avere de 200 de miliarde de dolari. Jurnaliştii susţin că Browder ştie deoarece compania sa a fost cândva cel mai mare investitor cu portofolii în Rusia, iar afaceristul a avut acţiuni la Gazprom, Surgutneftegas şi alte întreprinderi deţinute de stat în anii '90. În perioada respectivă, Putin ar fi încheiat înţelegeri cu oameni de afaceri ruşi care l-au transformat în „cel mai bogat om din lume“.

Exodul creierelor

Odată cu creşterea puterii liderului de la Kremlin, au scăzut libertăţile civice ale ruşilor, iar odată cu introducerea sancţiunilor occidentale la adresa Rusiei au scăzut şi veniturile oamenilor. Din această cauză tot mai mulţi ruşi se gândesc sa plece în altă ţară. Experţii Stratfor cred că în viitorul apropiat, Rusia va fi acoperita de un nou val de emigrare – „cel mai mare din ultimii 20 de ani“. Primii care părăsesc ţara sunt specialişti cu înaltă calificare, care nu văd perspective în Rusia. 

Potrivit experţilor, „exodul creierelor“ va duce la deteriorarea economiei ruse în anii următori. Nivelul educatiei şi cel al serviciilor de îngrijire a sănătăţii vor continua să scadă. În acelaşi timp, companiile şi proiectele inovatoare vor cauta sa se mute în mare parte în afara Rusiei. Totodata, în Federaţia Rusă va fi redusă în mod substanţial iniţiativa antreprenoriala privată, prezic analiştii. Potrivit Stratfor, jumătate din tinerii rusi sunt deja pregătiti moral sa părăseasca ţara. 

Dar nu numai specialiştii părăsesc Rusia, ci şi cei cu bani.  Numai în ultimul an, din Rusia au plecat peste 2.000 de milionari şi miliardari în dolari, împreună cu activele lor, notează Stratfor. Conform unui studiu realizat de Knight Frank - unul dintre liderii internaţionali în consultanţă – în ultimii 13 de ani din Rusia au plecat 20.000 de milionari şi miliardari în dolari. Din acest număr, 6.000 au părăsit ţara în ultimii trei ani.