Criza ruso-ucraineană: Putin joacă la ruletă economia Rusiei

Vladimir Putin într-o tiradă anti-occidentală FOTO EPA-EFE

Retorica Kremlinului sugerează că Vladimir Putin este dispus să sacrifice economia Rusiei pe altarul ambiţiei sale de a redesena arhitectura de securitate stabilită la sfârşitul Războiului Rece, scrie Politico.

În timp ce ruşii strâng cureaua, Putin manifestă ambiţii geopolitice. Comasarea de trupe, arme şi echipamente militare la graniţa cu Ucraina afectează deja economia Rusiei, moneda locală devalorizându-se şi bursa intrând în declin. În acelaşi timp, preţurile cresc, în timp ce salariile rămân pe loc. Şi totuşi, liderul de la Kremlin pare de neoprit în acutizarea unor tensiuni geopolitice în jurul Ucrainei.

„Politica externă este mai importantă pentru Putin decât consecinţele economice”, spune pentru Politico Serghei Guriev, fost economist şef la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, în prezent profesor la Sciences Po.

„În democraţii, astfel de decizii au un preţ politic. În Rusia, Putin nu se teme de nemulţumirea publicului. Opoziţia a fost anulată deja şi el crede că propaganda şi cenzura îi vor împiedica pe oameni să ştie cât de prost stau lucrurile”, denunţă Guriev.

În 2014, după anexarea Crimeei, Occidentul a impus sancţiuni Rusiei, iar rubla s-a depreciat considerabil, spre nemulţumirea populaţiei.

Această evoluţie a dus la contestarea pactului social imaginat de Putin, care considera că asigurarea unor condiţii de viaţă bune îi permitea să reducă libertăţile politice şi să-şi extindă puterea. Aşadar, Putin a fost nevoit să schimbe macazul, oferindu-le ruşilor visul unei renaşteri imperiale prin intermediul unei armate de care să se teamă toată Terra. Dar armele nu ţin de foame, notează Politico.

„Putin a început să creadă în misiunea sa istorică, că ruşii îi sunt datori şi ar trebui să-i delege toată responsabilitatea”, afirmă Tatiana Stanovaia, fondatoarea companiei de consultanţă R.Politik. „În viziunea lui Putin, războiul cu Ucraina este o afacere personală şi o chestiune de supravieţuire a Rusiei”, subliniază ea.

„Ruşii nu se tem de dificultăţi. Ele ne fac întotdeauna mai puternici, mai uniţi şi mai încrezători”, crede Putin.

Putin are câteva motive să fie încrezător. Există percepţia că Rusia este în prezent, spre deosebire de 2014, mai pregătită din punct de vedere financiar la posibile lovituri economice externe. În plus, dispune de un fond suveran de aproape 200 de miliarde de dolari care poate fi folosit pentru stabilizarea economiei.

„Preţul petrolului este mare şi situaţia macroeconomică a Rusiei nu prezintă probleme majore. Bugetul este echilibrat”, explică Guriev.

Dar situaţia majorităţii gospodăriilor ruseşti este mai puţin roz. De un deceniu încoace, veniturile reale stagnează. O parte din durere a fost amorţită prin creşterea împrumuturilor, dar crăpăturile sunt vizibile deja.

„Când ne vor fi indexate salariile? Când voi putea cumpăra un televizor cu numerar, nu cu un împrumut?”, se întreabă o tânără pe TikTok. „În curând voi fi nevoită să mă împrumut doar pentru ca să cumpăr pâine, pentru că salariul meu se evaporă chiar în ziua în care intră pe card”, se revoltă ea.

Într-un sondaj independent, peste 40% dintre respondenţi descriu situaţia economică a Rusiei ca fiind „rea” sau „foarte rea”. De la începutul anului, mass-media şi reţelele sociale sunt inundate cu comparaţii privind diferenţele de preţuri.

În concluzie, pentru mulţi ruşi, inflaţia personală este mult mai mare decât rata oficială de 8% pe care ministrul de Finanţe Anton Siluanov a anunţat-o la sfârşitul anului trecut.

Brânza a devenit hrana oligarhilor

Creşterea preţurilor se observă şi în închisori. „Mă uit la tejghea cu aceeaşi disperare terifiantă pe care o simte orice pensionar când se duce la cumpărături. Mai întâi, conserva de carne înăbuşită a devenit un lux după ce preţul ei a crescut de la 140 de ruble la 250 (79 la sută). Nu am mai cumpărat de mult timp şi vă asigur că un pensionar va mânca cartofi şi tocană cel mult o dată pe lună”, scrie opozantul Aleksei Navalnîi, încarcerat acum un an după ce a fost otrăvit cu Noviciok de o echipă specială din cadrul FSB, fostul KGB.

„Brânza a devenit hrana oligarhilor”, adaugă, sarcastic, Navalnîi.

Volatilitatea pune presiuni imense asupra economiei ruse. În plus, posibila excludere a Rusiei din sistemul internaţional de plăţi SWIFT în cazul unui atac asupra Ucrainei ar reprezenta o provocare fără precedent.

În opinia lui Serghei Guriev, ruşii vor avea de suferit. Şi mulţi se vor întreba de ce, subliniază Politico.

Spre deosebire de anexarea Crimeei, pe care majoritatea ruşilor au susţinut-o, sondajele nu arată entuziasm pentru un conflict total cu Ucraina. Şi totuşi, nu se observă o contestare puternică a liniei belicoase alese de Kremlin.

După un 2021 deosebit de represiv, opoziţia este decimată în Rusia. Navalnîi nu poate face nimic din închisoare, în timp ce organizatorii de proteste sunt avertizaţi că riscă să fie etichetaţi drept „extremişti”, aşa cum s-a întâmplat la începutul acestei luni în Republica Tuva. Prin urmare, chiar şi cei care nu cred în relatările propagandei de stat din Rusia despre „Ucraina marionetă a agresorului NATO” sunt cuprinşi de apatie politică.

Ruşii de rând evită să se pronunţe la întrebarea dacă va avea loc un război cu Ucraina, relevă Politico. Viktoria, o coafeză în vârstă de 30 de ani din Moscova, mărturiseşte că nu a auzit de pericolul unui război. Ea se fereşte să-l critice pe Putin şi îşi exprimă speranţa că tensiunile dintre Moscova şi Kiev nu vor degenera într-un conflict armat la scară largă.

Cei bogaţi, în schimb, s-ar putea trezi în situaţia de a-şi pune la îndoială loialitatea odată ce bunurile lor vor deveni ostatice ale unor ambiţii geopolitice.

„Tehnocraţii şi elita mediului de afaceri sunt şocaţi şi disperaţi. Dar li s-a luat chiar şi dreptul de a menţiona orice preocupare de natură geopolitică, ca să nu mai vorbim de dialog, şi riscă să fie suspectaţi de lipsă de loialitate şi lipsă de patriotism”, explică Tatiana Stanovaia.

Doar un singur grup are de câştigat din confruntarea actuală, şi anume „siloviki”, aliaţii lui Putin din structurile militare şi de spionaj. „Influenţa lor va creşte cu un nou val de confruntare”, apreciază Stanovaia.

Mesajul pe care îl vor transmite preşedintelui rus este simplu: nu se pune întrebarea dacă, ci când Rusia va fi lovită de sancţiuni draconice dintr-un motiv sau altul.

„Aşa că ar fi mai bine ca Rusia să facă ceea ce doreşte în privinţa politicii sale externe fără să piardă timp şi să se pregătească de vremuri grele, indiferent de cost”, conchide Tatiana Stanovaia.