„Casierul” fugar al Kremlinului spune cine îl va termina pe Vladimir Putin

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Preşedintele rus, Vladimir Putin
Preşedintele rus, Vladimir Putin

Actualul lider al Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, este de aşteptat să fie răsturnat în urma unei lovituri de stat interne, deşi nu va fi neapărat urmărit sau sugrumat, este o figură prea patetică şi slabă pentru acţiuni atât de radicale, susţine Serghei Pugaciov, proprietarul Mezhprombank, care a fost până recent apropiat de Putin.

Potrivit „casierului” fugar al Kremlinului, schimbarea puterii în culise în Rusia este o tradiţie care durează de decenii.

„Intrigile interne – vine Gorbaciov. Gorbaciov dispare - soseşte Elţin. Este clar că Elţin nu a venit de pe stradă. După Elţin, se ştie cine vine. Cum? De unde a venit? A trecut prin revoltă populară şi furie? Nu. Din interioarele Kremlinului. Următoarea iteraţie, conform tradiţiei ruse, va avea loc în acelaşi mod.” 

Potrivit lui Pugaciov, citat de zn,ua, Putin probabil va fi răsturnat de echipa lui Dmitri Medvedev, care are propriile nemulţumiri cu privire la modul în care au fost aruncaţi de la putere în 2012.

„După părerea mea, cel mai probabil, va fi echipa lui Medvedev. Dar nu Medvedev va conduce pentru că a stat cândva la originile războiului georgian. Va fi o echipă Medvedev în ceea ce priveşte vârsta şi componenţa — oameni care, în primul rând, nu s-au pătat de sânge, iar în al doilea rând, la un moment dat, când în 2012 Medvedev a fost dat afară prin hărţuire şi Putin s-a întors, au pierdut şi ei totul. Dar, în acelaşi timp, aceştia sunt oameni care au fost în guvern şi administraţie şi au înţeles că sunt liberali, iar aceşti oameni există. Cel mai probabil, schimbul va fi în această direcţie”, a spus Pugaciov.

Dmitri Medvedev, fostul preşedinte şi partener de multă vreme al lui Vladimir Putin, a câştigat un nou mandat de cinci ani ca preşedinte al partidului de guvernământ Rusia Unită.

Medvedev este în prezent vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, o parte independentă a administraţiei prezidenţiale cu influenţă formală şi informală asupra politicilor legate de securitate.

Medvedev a ocupat funcţia de preşedinte pentru un mandat, din 2008 până în 2012, făcând rocada cu Putin, pentru a-i permite să respecte limita constituţională de două mandate consecutive la conducerea Rusiei. În 15 ianuarie 2020  Dmitri Medvedev a anunţat că guvernul pe care îl conduce demisionează pentru ca preşedintele Vladimir Putin să poată face modificările constituţionale pe care le doreşte. Medvedev a făcut anunţul surpriză la televiziunea de stat, alături de Putin. 

Putin a propus un referendum pe tema schimbărilor constituţionale majore ce vor muta centrul de greutate al puterii dinspre preşedinte spre parlament şi premier, o decizie ce i-ar permite să rămână la cârma ţării după ce va părăsi Kremlinul, referendum care a şi trecut. 

El a adăugat, de asemenea, că există o prăpastie uriaşă între cercul interior al lui Putin şi restul elitei conducătoare, inclusiv armata.

„Distanţa dintre Şoigu şi generalii care controlează efectiv armata este mult mai mare decât între Şoigu şi Putin la masă (fotografie celebră, - n.red.)”, a spus Pugaciov.

De aceea Putin, deşi este gata să declanşeze un război nuclear, este imposibil de făcut din punct de vedere tehnic.

„La un moment dat, când Elţîn a fost operat pe inimă şi a predat aşa-numita valiză nucleară lui Cernomîrdin, Jirinovski a fost întrebat: în opinia sa, Cernomîrdin ar returna această valiză lui Elţin? Jirinovski a spus atunci: ce... valiză! Ce crezi, un buton într-o valiză poate rezolva orice? Dacă Elţin spune: începe un război nuclear, nimeni nu îl va apăsa. Asistenţii şi secretarii săi personali nu se supun. Putin poate şi este gata să o facă, dar anturajul spune: un război nuclear nu lasă nicio şansă. Nu cred că va fi vorba de arme nucleare tactice”, a spus Serghei Pugaciov.

În acelaşi timp, el a menţionat că ruşii de rând nu vor influenţa în niciun fel răsturnarea lui Putin. Deşi vor ieşi în stradă, nu vor fi proteste în masă.

Serghei Pugaciov a făcut parte din cercul restrâns al puterii de la Kremlin care încerca să găseasca în 1999 un înlocuitor pentru preşedintele Boris Elţîn, ale cărui acţiuni deveniseră imprevizibile, scrie europa libera. În acel moment Pugaciov şi cei din anturajul său s-au gândit că ar fi potrivit birocratul necunoscut Vladimir Putin. 

Cum a ajuns Putin preşedinte

Pugaciov, care a fost unul dintre cei mai bogaţi oameni din Rusia şi căruia i se spunea „casierul” Kremlimnului, pretinde că a fost primul care a propus ca Vladimir Putin să îl înlocuiasca pe Elţîn la Kremlin. În acest fel, spune el, s-ar fi încercat ca să se evite înlăturarea lui Elţîn de la putere de către „durii” din serviciile de securitate. În vremea aceea, fostul ofiţer KGB Vladimir Putin tocmai ajunsese să conducă Serviciul Federal de Securitate sub îndrumarea mentorului sîu, primarul reformist din Sankt Petersburg, Anatoli Sobceak.

„Elţîn practic pierduse puterea pentru că oamenii din serviciile de securitate ii provocau pe liberalii cu care se înconjurase Elţîn. Având în vedere că Putin era la acel moment directorul FSB-ul, numirea sa a fost văzută ca un fel de scut împotriva unei posibile lovituri de stat.”

Pugaciov îl cunoştea pe Putin înca din anii '90, când gravita în jurul primarului Sobceak. Putin părea sî fie „ideal” pentru funcţia de premier, şi a avut această funcţie sub Elţîn până în 1999, când a devenit preşedinte interimar. În opinia oligarhului rus, Putin avea la acea dată două atuuri: avea contacte cu lumea liberal reformistă, prin Sobceak şi îi putea linişti şi pe cei din FBS, succesorul KGB-ului. Mai mult, Putin era văzut atunci ca un personaj care ar dori să privească spre Occident.

„Speranţele apoi s-au risipit, dar atunci parea ca totul va fi perfect, că Putin o sa continue politica lui Elţîn. Poate va amintiti ca el prezida Comitetul de relatii externe la Saint Petersburg, care era important, si că astfel s-a creat iluzia ca Putin nu era numai un liberal in gindire, dar ca si privea catre Occident.”

„Speranţele apoi s-au risipit, dar atunci părea că totul va fi perfect, că Putin o să continue politica lui Elţîn. El prezida Comitetul de relaţii externe la Sankt Petersburg, care era important, si că astfel s-a creat iluzia că Putin nu era numai un liberal în gândire, dar că şi privea către Occident.”

Anatoli Sobceak nu credea însă că Putin ar putea fi preţedintele Rusiei. Acesta i-ar fi spus în 2000, când Putin era numai preşedinte interimar, că asta ar putea fi o glumă, dar niciodată o realitate.

Înainte să devină premier în august 1999, Putin nu ar fi vrut aceastî funcţie şi ar fi încercat să evite să o accepte pentru că, spunea Pugaciov „nu-i venea să creadă”, „nu îşi putea imagina că aşa ceva chiar s-ar putea întâmpla.”

Această ezitare a lui Putin este confirmată parţial şi de un prezentator preţios al televiziunii ruse şi jurnalist de radio Serghei Dorenko, un apropiat al miliardarului Boris Berezovski, cel care a devenit un critic acerb al politicilor lui Putin, decedat în 2013. Dorenko istorisise această rezerva a lui Putin faţă de funcţia de premier într-o prelegere cu studenţii la Universitatea din Moscova în 2001.

Pugaciov a declarat postului nostru de radio că ar fi fost foarte apropiat de Putin, şi-ar fi petrecut vacanţe şi onomastici împreună şi că ar fi vorbit „aproape zilnic”. În acea perioadă, susţine oligardul, Putin ar fi vrut să intre în lumea afacerilor şi chiar să se mute în străinătate, „avea tot felul de fantezii”.

Putin a fost văzut ca un fel de arbitru între diferite clanuri de oficiali ai puterii – mai ales din partea serviciilor de securitate, care au beneficiat de resursele şi bogăţiile statului. 

Rusia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite