Verdictul privind referendumul pro-UE, la Curtea Constituțională a Rep. Moldova. Ce vor decide magistrații ANALIZĂ

Rezultatele referendumului pro-european din Rep. Moldova, câștigat la o diferență de câteva mii de voturi, urmează să fie transmise de Comisia Electorală Centrală către Curtea Constituțională, magistrații având zece zile la dispoziție pentru a se pronunța asupra validării plebiscitului. Expertul contactat de ,,Adevărul” a subliniat că nu există motive legale pentru a respinge validarea referendumului.

Curtea Constituțională urmează să se expună asupra validării referendumului pro-UE. FOTO: Arhivă

În cadrul referendumului republican constituțional, 50.38 % dintre moldoveni au votat ,,Da”, iar 49.62 % au votat ,,Nu”, ei răspunzând la întrebarea ,,Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”, arată datele prezentate de Comisia Electorală Centrală (CEC).

Drept urmare, plebiscitul pro-european a câștigat la o diferență de câteva mii de voturi, ceea ce reprezintă o victorie uriașă pe fondul războiului hibrid al Rusiei, rezultatele demonstrând că ,,democrația moldoveană este puternică, la fel ca voința și dorința poporului moldovean de a avansa spre integrarea europeană”, potrivit purtătorul de cuvânt al Consiliului pentru Securitate Naţională de la Casa Albă, John Kirby.

Opinia expertului 

Alexandru Bot, expert în domeniul justiției și dreptului al Comunității WatchDog.md, a analizat pentru „Adevărul” ce hotărâre ar putea lua magistrații Curții Constituționale (CC), subliniind că judecătorii nu au argumente plauzibile pentru a refuza validarea rezultatului pozitiv al referendumului. De asemenea, potrivit expertului, trebuie luat în calcul că partidele pro-ruse, care au boicotat plebiscitul, vor solicita acest lucru judecătorilor CC. 

,,Deci, intuiesc că, atunci când în ședință va decide Curtea Constituțională despre validare sau invalidarea referendumului, oricum cei care au optat pentru nu la referendum vor veni cu multe obiecții despre eventuale fraudări, despre faptul că nu se reflectă rezultatul, că anumite voturi urmează a fi invalidate. Cel mai probabil, oricum, va fi validat acest referendum, sigur chiar și la limită, dar asta nu este un impediment. Legea prevede clar că acest rezultat aproape modest, hai să-i spunem la limita, este un temei pentru validarea referendumului, respectiv de modificare a Constituției. Și nu avem impedimente din punct de vedere legislativ în sensul dat”, a afirmat expertul moldovean.

Alexandru Bot mai subliniază că judecătorul CC, odată sesizat, trebuie să se concentreze pe aspectele tehnice ale referendumului, fără a lua în considerare opțiunile politice pro-rusești sau pro-UE. Iar obiecțiile opoziției vor fi insuficiente pentru a invalida rezultatul.

,,Odată când intră în funcție judecătorul, lasă cumva opțiunile pro-rusești sau pro-UE. El, cumva, se uită doar la partea tehnică. Obiecțiile vor fi formulate de către cei din opoziție, pentru că atunci când spun opoziție, mă refer la cei care sunt contra referendumului, vor fi insuficiente pentru a invalida rezultatul. Mai mult decât atât, cum să-și motiveze judecătorul opțiunea de invalidare. El trebuie să scrie ceva în acea hotărâre de validare sau invalidare a referendumului, când spune că acest referendum nu poate fi recunoscut. Cel puțin n-am auzit niciun argument în acest sens până acum. Faptul că rezultatul este la limită, asta nu este un argument pentru a spune că referendumul nu va fi validat”, a mai spus Alexadru Bot. 

Datele privind plebiscitul vor ajunge pe masa magistraților Curții Constituționale pentru validare, după încheierea activității CEC în ceea ce privește rezultatul referendumului. Iar magistrații CC urmează să analizeze contestațiile primite și, dacă referendumul este validat, modificarea Constituției se poate realiza fără nicio formalitate suplimentară din partea Parlamentului de la Chișinău, adaugă expertul Alexandru Bot. 

,,Când își încheie activitatea CEC-ul, adică lucrările pe marginea votului: fac ultimile procese- verbale, respectiv totalizarea rezultatului, deci îl remit Curții Constituționale. Și în acest termen de maxim zece zile, Curtea Constitucională trebuie să analizeze și acele contestații, obiecții care vin din partea celor care spun că, mă rog, referendumul nu poate fi validat. Și aceste chestiuni se audiază dintr-o ședință, respectiv Curtea se retrage în deliberare și se pronunță pentru hotărârea asupra validării acestui referendum sau dimpotrivă asupra invalidării. Și după validare are loc modificarea Constituției, așa cum este indicat în proiectul de lege, care de fapt a și pus la vot chestiunea de modificare a Constituției, iar simpla emitere a hotărârii Curții Constiționale va fi temei pentru modificarea Constituției. Mai mult, avem și avizul Curții Constituționale oferit până la mijlocita expunere la vot a acestei întrebări, care spune că o dată ce va fi validat referendumul nu se mai cere nicio formalitate din partea Parlamentului pentru ca Constituția să fie modificată”, a conchis Alexandru Bot, expert în domeniul justiție și drept al Comunității WatchDog.md.

Judecătorii Curții Constituționale

În completul Curții Constituționale a Republicii Moldova sunt șase judecători, inclusiv președinta Domnica Manole care conduce structura din noiembrie 2023. Aceasta a revenit în funcție după ce a condus instituția în perioada aprilie 2020 și mai 2023.

De-a lungul anilor a fost implicată în mai multe scandaluri și chiar a avut un dosar penal pe numele său. Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a fost acuzată că a emis o decizie ilegală ce viza obligarea Comisiei Electorale Centrale să organizeze un referendum cu privire la modificarea Constituției, plebiscit ce era propus de Platforma Demnitate și Adevăr, partid aflat în opoziție. Prin acel plebiscit se dorea revenirea la alegerile prezidențiale directe, reducerea numărului parlamentarilor, dar și lipsirea acestora de imunitate. Ulterior, după plecarea Partidului Democrat din Moldova (PDM) de la guvernare, procurorul și-a retras acuzațiile în privința Domnicăi Manole. 

Ea a ajuns în atenția presei și pentru averea impunătoarea. De exemplu, în declaraţia de avere pentru anul 2012, a indicat 11 autoturisme și un apartament care valora atunci aproape un milion de lei.

Liuba Șova a venit la Curtea Constituțională după ce a activat în calitate de lector în cadrul Universității de Stat a Moldovei (USM). În trecut, ea a fost consiliera președintelui CC, fiind vorba de Victor Pușcaș.

Nicolae Roșca a fost avocat, profesor universitar și șef de catedră în cadrul USM. Iar din anul 2016 a fost implicat în politică, fiind membru al Biroului Permanent Național al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), adică formațiunea Puterii. 

Vladimir Țurcan a fost deputat ales pe listele Partidului Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM), dar și a deținut funcţiile de prim-viceministru al Afacerilor Interne şi de ambasador al Republicii Moldova în Federaţia Rusă. Socialistul a fost președinte al Curții în perioada august 2019- aprilie 2020.

Serghei Țurcan a fost membru al CSM, dar şi lector, conferenţiar universitar în cadrul Universității Libere Internaționale din Moldova (ULIM). Totodată a activat în calitate de membru al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), dar şi membru din rândul reprezentanţilor societăţii civile al Colegiului pentru selecţia şi cariera judecătorilor din subordinea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Viorica Puica, care este judecător din anul 2002, a vorbit public de nenumărate ori despre situația din justiție. Aceasta a aspirat de câteva ori la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție (CSJ), precum și cea de membru CSM, tentativele fiind soldate cu insucces. De exemplu, în vara anului 2020, ea a participat la concursul pentru fotoliul de judecător al CSJ, fiind desemnată în această funcție de CSM, dar aleșii Partidului Socialiștilor din Republica Moldova și ai Partidului Democrat din Moldova au votat contra.