Un fost ministru de Externe al României, turnător cu trei nume de cod

Andrei Marga a negat până acum orice colaborare cu Securitatea

Profesorul Andrei Marga, fost ministru de Externe între 7 mai şi 7 august 2012, propus preşedinte al Institutului Cultural Român, are dosar de informator la CNSAS. El a colaborat cu Securitatea începând din anii '70, când era bursier în RFG.

Cu aproape patru luni în urmă, fostul şi actualul consilier prezidenţial Sebastian Lăzăroiu lansa o ipoteză-bombă despre cel care avea să devină după numai câteva zile ministru de Externe în noul guvern USL. El lăsa să se înţeleagă că profesorul universitar Andrei Marga, nominalizat de PNL pentru această funcţie, ar fi colaborat cu Securitatea înainte de '89..

Acuzaţia era formulată voalat de Lăzăroiu, într-o postare pe contul său de Facebook, din 2 mai 2012: „Am auzit că (Marga - n.r.) a avut un prieten imaginar în perioada comunistă, un alter ego, Andrei Mureşan".

Andrei Marga: „Nu am semnat nimic"

Cel acuzat a respins imediat, în termeni fermi, orice legătură cu fosta poliţie politică: „Domnul Lăzăroiu fabulează, şi în acest caz este vorba de o fabulaţie. Se poate verifica dosarul meu, a fost verificat de «n» ori, nu vă ascund, se poate verifica încă o dată, nu am nicio teamă. Nu m-a chemat nimeni să cooperez cu Securitatea, nu am cooperat, nu am semnat nimic, am conştiinţa absolut curată", a spus Marga într-o conferinţă de presă.

Ministrul de Externe a adăugat la vremea respectivă că, dacă ar apărea totuşi un dosar cu numele său, şi-ar da demisia. Iar premierul Victor Ponta, deşi se arăta neîncrezător faţă de acuzaţiile aduse subalternului său, anunţa că îl va demite pe orice membru al cabinetului dacă a colaborat cu fosta poliţie politică.

A turnat şi cetăţeni străini

Joi după-amiază, ziarul „Adevărul" a intrat în posesia unor informaţii care spulberă toate speculaţiile pe această temă. Surse din cadrul serviciilor secrete ne-au confirmat faptul că la CNSAS (Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii) există cel puţin un dosar de reţea în care apare Andrei Marga. În plus, el figurează cu trei nume de cod, nu doar cel dezvăluit deja. De asemenea, din documentele deţinute de CNSAS rezultă că Marga a colaborat cu Securitatea nu doar pe plan intern, ci şi extern, furnizând informaţii şi despre cetăţeni străini. Variantă foarte plauzibilă dacă ţinem cont de faptul că, începând din 1975, regimul comunist i-a permis să plece la mai multe burse şi studii în Republica Federală Germania.

Verificare cerută de un PSD-ist

Potrivit aceloraşi surse, dosarul lui Marga a fost distrus în parte, dar a fost refăcut ulterior din alte materiale de arhivă. Aşa se explică de ce fostul rector al Universităţii „Babeş-Bolyai" din Cluj a primit, pe 10 mai 2007, o decizie de la CNSAS care atesta că „nu a fost agent/colaborator al poliţiei politice comuniste". Practic, certificatul respectiv a fost emis în baza informaţiilor disponibile în acel moment.

Ironia sorţii este că ultima verificare a lui Marga a fost cerută, pe 8 mai 2012, de către un membru al Colegiului CNSAS propus de PSD. „Am solicitat demararea unei proceduri accelerate pentru verificarea din oficiu a membrilor noului Guvern al României. (...) Solicitarea a plecat de la speculaţiile cu iz calomnios ale domnului Sebastian Lăzăroiu, fost consilier prezidenţial şi ministru al Muncii (...), cu referire la domnul Andrei Marga, ministru al Afacerilor Externe", se arăta într-un comunicat semnat de istoricul Florin Abraham.

Acum, datele strânse de CNSAS se află în faza de finalizare şi vor fi puse în dezbatere într-una dintre următoarele şedinţe ale Colegiului, programată să aibă loc peste două săptămâni. Rămâne de văzut care va fi verdictul şi dacă acesta va fi confirmat apoi, conform legii, de o instanţă a Justiţiei. Până la închiderea
ediţiei, profesorul Marga nu a răspuns la telefon pentru a-şi prezenta punctul de vedere în legătură cu dosarul său de informator.

Gafele fostului ministru de Externe

Fostul ministru de Externe Andrei Marga este considerat favorit în cursa pentru ocuparea funcţiei de preşedinte al ICR (Institutul Cultural Român). Postul a rămas vacant după demisia lui Horia Roman Patapievici, ca urmare a trecerii instituţiei din subordinea Preşedinţiei în cea a Senatului. Marga se bucură atât de susţinerea partidului din care face parte, PNL, cât şi de sprijinul premierului Victor Ponta, care îl consideră „un candidat ideal pentru această poziţie".

Prestaţia sa în fruntea diplomaţiei româneşti, de la învestirea guvernului pe 7 mai şi până la remanierea guvernamentală din 6 august, i-a ştirbit însă imaginea politică şi prestigiul academic.

Admiratorul lui Putin

Prima dintre acţiunile controversate ale lui Marga s-a consumat în iunie, când s-a implicat în lupta dintre preşedintele Băsescu şi premierul Ponta pentru reprezentarea României la Consiliul European. Deşi şeful statului i-a trimis o listă cu delegaţia oficială ce urma să plece la Bruxelles, ministrul de Externe a ignorat-o, transmiţând în schimb solicitarea primului ministru.

Au urmat câteva reacţii acide faţă de presa străină care l-a criticat după participarea la summitul european. Prestigioasa publicaţie „The Economist" a relatat că „Andrei Marga a fost incapabil să prezinte agenda oficială cu care România a mers la Bruxelles".

În replică, Marga a declarat:„Sunt aranjamente făcute de aici de pe un deal. Se aranjează cu un jurnalist să se bage cutare chestiune". Fostul ministru de Externe a şocat apoi opinia publică printr-o laudă deşănţată la adresa preşedintelui rus Vladimir Putin. „Ar fi bine ca liderii din Europa şi de la noi să fie la fel de competenţi", a spus Marga despre conducătorul Federaţiei Ruse, criticat adesea în Occident pentru stilul său autoritar şi modul în care tratează opoziţia de la Moscova.