Trei la unu: Adversarii lui Gheorghe Duca spun că acesta nu are dreptul să mai candideze la şefia AŞM

Patru persoane s-au înscris în cursa pentru şefia Academiei de Ştiinţe a Moldovei (AŞM), printre care şi actualul preşedinte. Contracandidaţii lui Gheorghe Duca susţin, însă, că acesta nu are dreptul la un nou mandat.

UPDATE În această dimineaţă, Valeriu Pasat, Valeriu Canţer şi Leonid Culiuc au depus un demers la comisia de concurs şi la Consiliul Suprem, cerând ca Gheorghe Duca să nu fie înregistrat în cursa pentru fotoliul de preşedinte al AŞM.

Comisia pentru organizarea alegerilor va examina, astăzi, dosarele depuse de cei patru academicieni şi va propune Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică înregistrarea candidaţilor compatibili. Preşedintele AŞM va fi ales pe 17 aprilie, exact peste trei luni de la anunţarea concursului, de către organul suprem de conducere al instituţiei - Asambleea AŞM, formată din membri titulari, membri corespondenţi şi doctori habilitaţi.

Până atunci, pretendenţii au la dispoziţie două luni pentru a-şi expune viziunile asupra viitorului academiei şi al ştiinţei, per asamblu. „Mă voi întâlni cu colectivele secţiilor, institutelor, universităţilor. Va fi o campanie electorală adevărată. Sper că va fi o competiţie cinstită, nu una politică, murdară“, spune Gheorghe Duca, actualul preşedinte al AŞM.

La alegeri se numără mandatele 

Chiar dacă încă nu-şi poate divulga programul, savantul promite că va continua reformele şi va duce la bun sfârşit proiectele iniţiate în cei zece ani de când este la conducerea AŞM.

Prima dată a fost ales în 2004, pentru patru ani. În scurt timp, Codul cu privire la ştiinţă şi inovare a fost modificat, astfel încât preşedintele AŞM este ales prin vot secret pentr u şase ani, dar cel mult pentru două termene consecutive. Reales în 2008, Gheorghe Duca se consideră la finalului primului său mandat de şase ani, în baza noilor prevederi. Asta a înţeles şi dintr-un aviz consultativ expediat de către Comisia juridică a Parlamentului comisiei de concurs.

„După ce am primit răspunsul Parlamentului că pot să candidez, am hotărât să o fac. Cred că este normal. Sunt patru candidaţi, fiecare trebuie să vină cu ceva bun, interesant, nou. E o concurenţă sănătoasă“, afirmă chimistul.

„Se ţine cu ambele mâini de scaun“

Contracandidaţii săi susţin, însă, contrariul. „Nu are dreptul nici juridic, nici moral să candideze. De ce nu a spus atunci când a fost ales a doua oară că e abia la primul mandat? Avem, parcă, un curs european. Nu am văzut, însă, nicăieri în Europa ca cineva să se ţină cu ambele mâini de toate picioarele scaunului, ca să rămână cu orice preţ în funcţie. Chiar şi preşedintele Putin, cu o autoritate mare în rândul populaţiei, a făcut un pas într-o parte după două mandate“, argumentează Valeriu Pasat.

Înaintat de colegii să din secţia ştiinţe umanistice, istoricul crede că academia are nevoie de o reformare serioasă – „nu doar pe hârtie, dar în realitate“ – şi de o depolitizare.

Nici fizicianul Valeriu Canţer, care a candidat şi acum zece ani la acest post, nu crede că Gheorghe Duca poate pretinde la un nou mandat. „În statutul AŞM, care este constituţia noastră, scrie clar: două termene consecutive. Au fost sau nu două? Sper să fie instituite, odată şi odată, nişte tradiţii academice sănătoase, să fim un exemplu şi pentru politicieni“, spune preşedintele Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare.

O viaţă în slujba ştiinţei

Dacă ar fi ales la şefia AŞM, ar repoziţiona rolul academiei în societate şi ar renunţa la sistemul piramidal de conducere, moştenit din perioada sovietică, în schimbul unuia bazat pe autonomie şi pe responsabilităţi la fiecare nivel. „O viaţă întreagă am lucrat în academie, m-am format aici ca cercetător, am parcurs toate treptele, am experienţă  ştiinţifică şi managerială, nu sunt chiar atât de bătrân... N-aş fi avut conştiinţa împăcată, dacă n-aş fi candidat“, îşi explică academicianul decizia.
Pe experienţă mizează şi Leonid Culiuc, directorul Institutului de Fizică Aplicată: „Lucrez la academie de aproape 40 de ani şi nu-mi este indiferentă soarta acestei organizaţii care ar putea să fie eficientă. Acum nu este. În ultimii ani, au avut loc multe schimbări, făcute mai mult pentru publicitate decât pentru susţinerea cercetării ştiinţifice“, constată savantul. 

Îi vine greu să-şi estimeze şansele de câştig. „Cred că toţi candidaţii sunt pe aceleaşi poziţii. Poate, doar actualul preşedinte are anumite avantaje. E vorba de resursele administrative, în primul rând. Pe de altă parte, este şi un dezavantaj, pentru că printre cei care vor vota sunt şi mulţi oponenţi de-ai dumnealui“, opinează fizicianul. 

Un fel de „ministru al ştiinţei“

Potrivit Codului cu privire la ştiinţă şi inovare, preşedintele Academiei de Ştiinţe este responsabil în faţa Asambleei AŞM şi a Guvernului. De asemenea, el este membru din oficiu al Guvernului, ceea ce, în opinia experţilor, complică lucrurile. Un studiu realizat de Centrul analitic independent „Expert-Grup“ relevă că în această ipostază AŞM apare ca un „minister al ştiinţei“, iar conducătorul său – ca un „ministru al ştiinţei“. Astfel de ministere există în unele ţări dezvoltate, dar acestea, evident, sunt conduse de nişte figuri politice şi reprezintă interesele mai largi ale guvernului, nu doar comunitatea cercetătorilor ştiinţifici. Or, la noi prim-ministrul nu are niciun instrument de influenţare sau de influenţare a preşedintelui AŞM, care este ales de savanţi. „De asemenea, această postură reprezintă un risc pentru AŞM în ceea ce priveşte obiectivul său de a rămâne o comunitate profesională independentă şi de a servi în calitate de consultant ştiinţific imparţial pentru Guvern“, constată autorii studiului.