SPITALE-MUZEU ÎN CHIȘINĂU Unele dispozitive medicale sunt neschimbate chiar și de 30 de ani
0
Instrumentele medicale vechi chiar și de 35 de ani sunt folosite în tratarea pacienților, cu autorizații de funcționare înnoite de la an la an. Se întâmplă și în instituţiile de renume din Capitală, unde abia acum dispozitivele uzate sunt înlocuite cu altele ceva mai noi.
Mai bine e să previi, decât să tratezi. Dacă ai cu ce, alegi o clinică privată. Dacă nu, mergi într-unul dintre spitalele de stat şi te rogi să nu fii tratat cu aparatura veche aflată în dotarea instituţiei. Vorbim, bunăoară, de instrumente medicale rămase de pe vremea sovietică, parte dintre ele aflate în folosinţă chiar şi de 35 de ani.
Multe dintre ele ar putea fi expuse oricând ca şi veritabile piese de istorie medicală, într-un muzeu. În Chişinău însă aceste aparate sunt utilizate în mod curent, atât în contact direct cu pacienţii, cât şi pentru analizele de laborator. De exemplu, la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase „Toma Ciorbă" din Capitală sunt utilizate şase aparate care, în mod normal, n-ar avea ce căuta în dotarea curentă a unui spital modern.
E vorba despre un incubator cu apă şi un dulap pentru uscat, ambele datând din 1976, un automat pentru sterilizare cu aer uscat vechi de 29 de ani şi un dulap special pentru sterilizare, fabricat în 1979. „Sunt mai multe probleme, nu doar aceasta. Vrem să schimbăm întâi instalaţiile din spital, deoarece clădirile sunt foarte vechi", spune Victor Diatişen, directorul Spitalului „Toma Ciorbă".
La o altă instituţie sanitară de vază din Capitală, Spitalul Clinic Central al Căilor Ferate, găsim probleme similare. La secţia de chirurgie a funcţionat până de curând un diatermocoagulator vechi din 1976. Înalt cât un aragaz de bucătărie, vestigiul medical de producţie rusească rula la o capacitate de 9.000 de volţi, pe care o transforma la 12-24 de volţi, maximul de tensiune electrică cu care poate fi operat un bolnav.
Citește și:
Primul spital privat din Chișinău are un aparat unicat de diagnosticare a cancerului
Spitalele din Moldova sunt lăsate în voia sorţii
„Aparatul are o placă din metal care se pune sub fundul pacientului şi un electrod ataşat la un bisturiu special. Tot sistemul funcţionează astfel încât atunci când chirurgul secţionează cu acest bisturiu, sângele se coagulează aproape instantaneu", ne explică un asistent medical. Cu termen de folosinţă expirat, valabilitatea tehnică a aparatului era extinsă, de la an la an, cu verificări periodice.
„Diatermocoagulatorul nostru de la Chirurgie trecea controlul tehnic în fiecare an. De verificări se ocupa metrologul angajat al spitalului", spune Iurie Obor, directorul instituţiei. În urmă cu câteva zile, hârbul a fost înlocuit cu unul mai nou. Are „doar" puţin peste 20 de ani.
RADIOGRAFII DE 28 DE ANI
La Spitalul Clinic al Ministerului Sănătăţii funcţionează singurul aparat Röntgen acreditat din Chişinău pentru străinii care-şi completeze analizele medicale în vederea obţinerii permisului de şedere legală. „Aparatul e un RUM 20, vechi de 28 de ani. Dar cu tub de raze X nou. Este un dispozitiv rusesc cu cameră ungurească", explică directorul spitalului, Vasile Parasca. Pe de altă parte, sutele de pacienţi care trec pragul cabinetului de micro-radiologie al spitalului, sunt uimiţi şi speriaţi de dimensiunile utilajului.
Imagini digitale, din octombrie
Aparatul RUM 20, de producţie sovietică, de la Spitalul Clinic al Ministerului Sănătăţii urmează să fie înlocuit cu un dispozitiv de imagistică medicală nou, digital, care va fi pus în funcţiune într-o sală specială. Aparatul achiziţionat de la General Electric a costat peste 165.000 de euro şi, spre deosebire de modelul care urmează a fi înlocuit, permite obţinerea unor imagini de înaltă rezoluţie, la o doză de radiaţie foarte mică. După ce va fi instalat, dispozitivul pentru radiografii digitale ar putea fi pus în folosinţă chiar de la începutul lunii următoare.
Modernizări la stat, dar pe banii noştri
Hârburile cu termene prelungite din spitalele din Chişinău vor fi schimbate cu aparate noi, care corespund standardelor moderne în materie de tehnică medicală, promit şefii de la Sănătate. Problema e că vom vedea mult aşteptatele îmbunătăţiri abia peste patru ani, după cum s-au exprimat oficialii la conferinţa jubiliară prilejuită de împlinirea a zece ani de la fondarea Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină (CNAM). „Dorim extinderea portofoliului de prestaţii medicale acoperite de asigurare. Vrem să includem proceduri mai complexe precum transplantul de organe, endoprotezele şi chirurgia pediatrică în pachetul minim de servicii medicale la care toată populaţia să aibă acces. În patru ani se vor vedea rezultatele demersului nostru", spune Andrei Usatîi, ministrul Sănătăţii.
Reprezentantul Executivului a precizat şi că vizează creşterea treptată a contribuţiilor la fondul CNAM, astfel încât în 2014 contribuţia per angajat să fie de 11%, dintre care 5,5% vin de la salariat şi 5,5% din partea angajatorilor.
În plus, dacă vor aparatură nouă, directorii de spitale trebuie să prezinte oficialilor CNAM proiecte de modernizare a instituţiilor pe care le conduc. „Avem un fond de dezvoltare aprobat anul trecut, în valoare de 55 de milioane de lei. Este destinat investiţiilor în reutilări, transport sanitar, reparaţii şi reconstrucţia spitalelor", precizează Mircea Buga, director general CNAM.
Citește cele mai importante știri din Republica Moldova pe Adevarul.md
Se încarcă comentariile...
