Republica Moldova renunţă la intenţia de a construi cale ferată cu ecartament european

Trenurile moldoveneşti vor mai circula încă mult timp pe şine ruseşti FOTO: EDUARD BÂZGU

Construcţia unei căi ferate cu o distanţă mai mică între şine pe segmentul Chișinău-Ungheni ar costa un miliard de euro. Anatol Şalaru, ministrul Transporturilor, spune că preţul uriaş face imposibilă realizarea unui astfel de proiect.

„Costurile de construcţie a unei căi ferate cu ecartament european pe segmentul Chişinău-Ungheni sunt estimate la circa 500 de milioane de euro. Dacă luăm însă în calcul şi necesarul de locomotive şi vagoane care ar circula pe noua cale ferată, realizarea proiectului ar putea costa până la un miliard de euro", spune Anatol Şalaru, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor.

Potrivit oficialului, aceste costuri sunt prea mari pentru Republica Moldova, dar şi pentru un eventual investitor, care nu-şi va putea recupera investiţia din cauza traficului nesemnificativ de mărfuri şi pasageri.
Totodată, Anatol Şalaru a precizat că timpul pierdut de un tren cu marfă pentru schimbarea boghiurilor la trecerea hotarului moldo-român este de doar 45 de minute şi nu constituie o problemă majoră.
„Nu cred că avem nevoie acum de aşa ceva. Nici Finlanda, nici Ţările Baltice nu au renunţat la ecartamentul rusesc", a explicat ministrul. Şalaru crede că mult mai ieftină şi eficientă ar fi electrificarea căilor ferate din Republica Moldova.

TRENUL ELECTRIC, MAI IEFTIN

Un studiu realizat în anul 2006 de inginerul Oleg Petrov pentru Centrul de Investigaţii Stategice şi Reforme arată că o eventuală electrificare a căilor ferate din ţara noastră ar necesita investiţii de circa 100 de milioane de dolari.
„Investiţiile ar putea fi recuperate în cinci ani", susţine specialistul. Acesta a calculat că la preţurile din anul 2005, electrificarea ar aduce economii de 17-20 milioane de dolari pe an.
Anterior, Republica Moldova a transmis un set de proiecte în domeniul transporturilor Comisiei Europene, inclusiv un proiect ce ţine de electrificarea căii ferate şi construcţia unei linii cu ecartament european pe segmentul Chişinău-Ungheni.
Ecartamentul reprezintă distanţa dintre feţele interioare ale celor două şine pe care rulează trenul. Căile ferate se împart în cele cu ecartament normal, de 1.435 milimetri, caracteristic celor mai multe ţări europene, asiatice şi africane. Pentru spaţiul postsovietic, în Finlanda şi Mongolia, sunt specifice căi ferate cu ecartament larg de 1.524 milimetri.