Referendum pentru modificarea Constituţiei: un joc al AIE 3 sau o necesitate

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Iniţiativa deputaţilor din actuala coaliţie de guvernare de reducere a numărului de voturi necesare în Parlament pentru alegerea preşedintelui Republicii Moldova este văzută de către reprezentanţii opoziţiei şi jurişti drept una periculoasă şi bazată pe interese de partid. Prin aceasta s-ar urmări concentrarea şi mai mare a puterii în mâinile unor partide şi reducerea semnificaţiei rolului preşedintelui ţării, afirmă aceştia.

Săptămâna trecută, un grup de 49 de deputaţi din cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană 3 (AIE 3) a înregistrat o iniţiativă legislativă în Parlament privind organizarea unui referendum de modificare a Constituţiei astfel încât şeful statului să poată fi ales cu 51 de voturi, nu cu 61 cum este în prezent. În cadrul referendumului, cetăţenii ar trebui să răspundă cu „Da” sau „Nu” la întrebarea „Sunteţi pentru modificarea Constituţiei care să permită alegerea Preşedintelui Republicii Moldova cu votul majorităţii deputaţilor aleşi?”.

Proiectul de hotărâre depus de către deputaţii AIE-3 menţionează că scopul modificărilor din Constituţie ar fi „evitarea unor eventuale blocaje instituţionale” şi face trimitere în acest sens la situaţiile anterioare în care preşedintele ţării nu a putut fi ales din cauza numărului insuficient de voturi în Parlament.

O tentativă de a controla total puterea

Iniţiativa legislativă a deputaţilor de la guvernare este văzută de către reprezentanţii opoziţiei drept un gest disperat al actualei guvernări de a-şi concentra cât mai mult puterea în mâini şi de a o menţine cu orice preţ. În legătură cu acest fapt, Igor Dodon, liderul Partidului Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM), a declarat că modificările în Constituţie trebuie să fie făcute în aşa fel încât preşedintele ţării să fie ales direct de către popor.

„Oligarhii de la putere încearcă să-şi aleagă foarte uşor un preşedinte din rândul lor şi noi considerăm că acest lucru nu este în interesul cetăţenilor Republicii Moldova. Preşedintele trebuie să fie ales direct de către popor. Pentru aceasta, noi vrem să modificăm Constituţia sau în Parlament, sau prin referendum. Ei înţeleg că nu o să poată alege preşedintele şi încearcă să găsească o soluţie ca să nu aibă loc alegeri anticipate”, a declarat socialistul.

Opţiune dublă pentru cetăţeni

La rândul său, Eugen Carpov, deputat neafiliat din „grupul Leancă” este de părere că  în cazul în care se organizează un refendum, ca întrebare de modificare a Constituţiei trebuie să fie atât opţiunea de micşorare a pragului de alegere în Parlament a preşedintelui - de la 61 la 51 -, cât şi opţiunea de alegere directă a acestuia de către populaţie.

„Cetăţeanul Republicii Moldova trebuie să aibă posibilitatea să decidă cum e mai bine să fie ales şeful statului: să fie ales de către un grup mic de 51 de deputaţi, modalitate care s-a demonstrat a fi o practică vicioasă, bazată pe interese de grup, sau cetăţeanul să decidă prin vot direct pe cine alege preşedinte, respectiv să aibă şi o responsabilitate pentru alegerea făcută”, a comentat pentru Adevărul Moldova Eugen Carpov.

Acesta a mai spus, totodată, că în spatele acestei iniţiative vede jocul partidelor de la guvernare care vor să se menţină la putere şi încearcă minimalizarea pragului pentru alegerea şefului statului la nivelul numărului de voturi pe care poate să-l întrunească actuala coaliţie. Astfel s-a pregătit terenul pentru perioada de după luna martie 2016, când expiră mandatul actualului preşedinte Nicolae Timofti, pentru ca apoi „să se aleagă o persoană comodă pentru următorii patru ani de mandat”.

Carpov a adăugat că, deşi se îndoieşte ca un asemenea referendum va avea sorţi de izbândă, societatea din Republica Moldova şi clasa politică care nu este aflată la guvernare trebuie să reacţioneze şi să nu admită o schimbare a Constituţiei în acest mod.

Procedura alegerii preşedintelui, coborâtă la nivelul adoptării unei simple legi

Expertul în drept constituţional Nicolae Osmochescu crede că, din punct de vedere juridic, iniţiativa deputaţilor de la guvernare respectă prevederile legii până la această etapă, însă din punct de vedere al reprezentativităţii ar constitui o aberaţie.

„Este o dezaprobare a întregului sistem, pentru că 51 de deputaţi nu reprezintă nici măcar 50 de procente din electoratul Republicii Moldova. Astfel, automat apare următoarea întrebare: «Care este credibilitatea şi autoritatea juridică, politică şi reprezentativă atât pe plan naţional, cât şi pe plan internaţional a unui preşedinte ales cu un număr aşa mic de voturi? (...) Cu votul a 50+1 de deputaţi se adoptă legile organice. Vă imaginaţi că prin adoptarea unor astfel de modificări în Constituţie noi egalăm procedura de adoptare a unei legi organice cu procedura de alegerea a preşedintelui”, comentează Osmochescu.

Acesta a menţionat că, în contextul în care în Republica Moldova raporturile de forţă se schimbă foarte des în oricare dintre Parlamentele existente, creşte şi mai mult pericolul ca preşedintele să fie ales şi schimbat când îşi doreşte o grupare sau alta.

Nicolae Osmochescu este, de asemenea, convins că alegerea preşedintelui Republicii Moldova trebuie să se facă direct de către cetăţeni şi a spus că acest lucru poate fi făcut foarte uşor prin formarea unei majorităţi constituţionale în Parlament care ar vota pe loc modificarea articolului din Constituţie referitor la modalitatea de alegere a şefului statului. Astfel, nu s-ar pierde bani şi alte resurse pentru organizarea unui referendum.

Amintim că, liderii AIE 3 au anunţat, după negocierile pentru crearea noii majorităţi parlamentare, că vor organiza un referendum privind modificarea articolului din Constituţia Republicii Moldova care prevede modul de alegere a şefului statului. Proiectul de lege al deputaţilor din AIE 3 prevede ca şeful statului să fie ales „cu majoritatea” voturilor deputaţilor moldoveni, adică 51 de voturi, nu cu „trei cincimi din numărul” deputaţilor aleşi, adică 61 de voturi cum e în prezent. Politicienii speră că, astfel, ar putea fi evitată o nouă criză politică în anul 2016.

Curtea Constituţională a avizat pozitiv proiectul liderilor PLDM, PD şi PL.

Republica Moldova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite