Războiul preţurilor pe piaţa grânelor: fermierii contra monopoliştilor

Preţul actual al grâului nu acoperă costurilede producere FOTO: Tudor Iovu

Scăderea drastică a preţului grâului îi nemulţumeşte pe producătorii agricoli, care susţin că cineva dictează regulile de joc pe piaţă. Autorităţile promit să intervină pentru a nu admite monopolizarea comerţului cu cereale.

 Recolta de grâu din acest an a depăşit un milion de tone şi este una dintre cele mai bune din ultimii zece ani, a anunţat ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA) Vasile Bumacov. Oficialul a precizat că agricultorii au strâns câte 3,1 tone de grâu la hectar, cu circa o tonă mai mult decât în 2012.

160.000 DE TONE LA EXPORT

„Circa 40% e grâu alimentar, iar restul de 600.000 de tone este furajer. Din cantitatea totală, peste 70.000 de tone vor fi folosite în calitate de material semincer, 340.000 vor asigura securitatea alimentară, 400.000 vor fi consumate de sectorul zootehnic, alte 30.000 vor merge la completarea rezervelor de stat, iar pentru export vor rămâne circa 160.000 de tone“, a spus ministrul.

Vasile Bumacov susţine că „există semnale că cineva încearcă să dicteze regulile şi preţurile pe piaţa cerealelor“, dar a promis că ministerul va depune toate eforturile pentru ca piaţa să nu fie monopolizată, iar preţul la grâu să acopere costurile de producţie. Potrivit şefului de la Agricultură, formarea preţurilor va depinde şi de relaţiile dintre producători şi procesatori. „În 2012, morile şi fabricile de panificaţie au lucrat în pierdere. Preţul ajunsese la 3,6 lei pentru un kilogram. În urma dialogului cu producătorii, a coborât la 3,2 lei. În acest an, situaţia s-a inversat: grâul se vinde cu doi lei kilogramul, aşa că vor fi iarăşi negocieri, pentru ca preţul să acopere costurile de producere“, a explicat ministrul.

Oficialul a adăugat că în fiecare an există tendinţe de a monopoliza exportul de cereale şi cel de fructe şi legume, însă ministerul face tot posibilul pentru a-i feri pe producători de asemenea tendinţe. În următoarele zile urmează să fie convocată şedinţa Consiliului pe produs, pentru a nu admite o reducere semnificativă a preţului şi pentru a exclude monopolizarea exportului de grâu, a precizat Vasile Bumacov.

CER INTERVENŢIA AUTORITĂŢILOR

Nicolae Dragan, preşedintele colhozului „Pobeda“ din satul Copceac, din UTA Găgăuzia, spune că e nevoie de o intervenţie urgentă a autorităţilor. „Suntem într-o situaţie dificilă. Preţul de 1,7-2 lei oferit de traderi pentru un kilogram de grâu nu ne acoperă costurile de producere. Dacă am putea stoca cerealele, am obţine peste două-trei luni un preţ mult mai bun, dar nu putem aştepta. Avem nevoie acum de bani, ca să plătim pentru motorina folosită la strânsul recoltei şi, mai ales, pentru a-i remunera pe oamenii care au muncit pe câmp“, afirmă preşedintele de colhoz. Potrivit lui Dragan, un preţ de 2,5 lei per kilogram ar putea acoperi costurile şi ar asigura şi un mic profit de la cultivarea grâului.

CUM FUNCŢIONEAZĂ SCHEMA

„Schema de monopolizare a comerţului cu grâne este aproximativ următoarea: compania X a contractat din timp toate vagoanele de tren pentru transportarea grânelor, dar şi spaţiile de depozitare din porturile Giurgiuleşti şi Reni. Aşa că nu ai cum exporta grâul fără intermedierea companiei X. În consecinţă, dacă în Ucraina preţul grâului alimentar este de 2,5 lei pentru un kilogram, la noi abia de ajunge la 2 lei“, explică Alexandru Sliusari, preşedintele Asociaţiei Uniagroprotect.

Sliusari spune că s-a adresat Ministerului Agriculturii solicitând să intervină pe lângă Agenţia de Protecţia Concurenţei pentru demararea unei investigaţii antimonopol. „Ne vom adresa şi noi, dar pentru ca lucrurile să se mişte mai operativ, ar fi bine să o facă ministerul. O altă soluţie ar fi ca Guvernul să intervină pe piaţă prin achiziţia unei cantităţi de până la 10% din recoltă, ceea ce ar putea duce la o creştere a preţului cu 20-30 de bani per kilogram“, a precizat preşedintele Uniagroprotect. Ultima soluţie este puţin probabilă, deoarece Guvernul ar avea nevoie de cel puţin 100 de milioane de lei pentru intervenţii pe piaţă, bani ce nu sunt în bugetul ţării.