O nouă strategie de abordare a problemelor în formatul de negocieri 5+2 privind reglementarea problemei transnistrene

În 2019, strategia pe care o va utiliza Republica Moldova în formatul de negocieri 5+2 de reglementare a conflictului transnistrean va include abordarea concomitentă a problemelor din toate c ele trei „coşuri” convenite de membrii formatului, inclusiv cel politic. Declaraţii în acest sens a făcut vicepremierul pentru reintegrare Cristina Lesnic în cadrul emisiunii Punctul pe Azi, de la TVR Moldova, transmite IPN.

Cristina Lesnic a spus că o declaraţie privind această strategie a fost susţinută la recenta reuniune ministerială a OSCE de la Milano.

„A fost aprobat acest document, ca să ne mişcăm pe toate aceste trei coşuri şi trebuie să avem progrese pe toate trei, în paralel”, a spus Lesnic.

Potrivit vicepremierului, criticile care au existat în public până acum au ţinut de faptul că negocierile s-au mişcat mai mult pe problemele din coşurile cu probleme socio-economice, primul şi al doilea, şi mai puţin pe cele legate de securitate şi apărare, incluse în coşul trei. Cristina Lesnic spune că acest lucru s-a întâmplat deoarece formula anterioară era că doar în baza rezultatelor din primele două coşurisă se ajungă la coşul trei.

„Insistenţa Chişinăului a fost una puternică, susţinută de anumiţi actori din formatul 5+2, şi iată că în această declaraţie se regăseşte acest punct, toate coşurile pe acelaşi picior de egalitate”, spune vicepremierul pentru reintegrare.

Potrivit Cristinei Lesnic, în discuţiile cu administraţia de la Tiraspol, pentru a continua negocierile în formatul 5+2, va fi propus documentul aprobat la reuniunea ministerială a OSCE, la care au participat mediatorii şi observatorii procesului de reglementare a conflictului transnistrean din partea SUA, Federaţia Rusă, Ucraina, UE şi OSCE. Ea precizează că nu se va negocia cu Tiraspolul dacă acceptă sau nu noua formulă, dar va fi propusă.

Vicepremierul a mai spus că deşi s-au găsit soluţii la problema legată de şcolile cu predare în limba română şi accesul fermierilor la terenurile de după traseul Râbniţa-Rezina, deşi au fost semnate protocoale în acest sens, Chişinăul nu este de acord ca soluţiile respective să fie date considerate implementate integral. Chişinăul le consideră progrese majore, dar nu implementate în măsura în care să fie scoase de pe agenda de discuţie.

„Deciziile semnate nu reprezintă în totalitate lista problemelor cu care se confruntă şcolile. Mai avem de muncit pentru a vedea cum funcţionează mecanismul liberei circulaţii în privinţa şcolilor, să revenim la situaţia clădirilor şcolilor. Acest subiect nu a fost epuizat de pe agenda de discuţie”, a spus Cristina Lesnic.

Referindu-se la criticile precum că apostilarea diplomelor de studii sau accesul automobilelor din regiunea transnistreană în transportul internaţional, cu permisiunea Chişinăului, ar aduce atingere suveranităţii Republicii Moldova, vicepremierul a menţionat că circa 90% din persoanele care se adresează sunt persoane care au cetăţenia Republicii Moldova.

În particular, cu începere de la 10septembrie şi până la sfârşitul lunii noiembrie, au fost înregistrate 1382 de mijloace de transport, 428 de acte de comodat şi respinse în jur de 333 de cereri. Tot în această perioadă, au fost preschimbate 1300 de permise de conducere transnistrene. „Cetăţenii Republicii Moldova, locuitori ai malului stâng al Nistrului sunt aduşi în câmpul legal”, a spus vicepremierul.

Începând cu anul 2012, baza organizatorică a funcţionării formatului „5+2” prevede structurarea procesului de negocieri pe aşa-zisele coşuri, care includ probleme:
- social-economice, stabilindu-se direcţii importante ca libertatea de circulaţie a populaţiei, procedurile vamale, problemele sferei bancare, ale sferei sănătăţii, educaţiei;
- de drept general şi umanitare şi drepturile omului;
- de reglementare politică amplă, inclusiv chestiuni instituţionale, politice şi de securitate.