Mesajul deputatului Soin: Transnistria trebuie să reziste cu sprijinul Rusiei

Ultimele ştiri din anul 2014 despre deputatul transnistrean Dmitri Soin arătau că acesta s-ar afla în custodia autorităţilor ucrainene, urmând să fie extrădat pentru a fi deferit justiţiei de la Chişinău. Ieri însă a apărut în cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta un articol semnat de Dmitri Soin, dar şi un interviu acordat de acelaşi agenţiei Regnum.

Cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta găzduieşte un articol semnat de deputatul transnistrean Dmitri Soin în care acesta analizează pe larg situaţia Transnistriei. Analiza porneşte de la premiza că regiunea Transnistreană ar fi un ”portavion pe malul Nistrului” şi că regiunea ”nu poate funcţiona efectiv decât având legături cât mai extinse cu Rusia”. Soin afirmă că ”pe parcursul întregii existenţe a Transnistriei Moscova a fost principalul avocat şi sponsor al regiunii şi doar forţele ruse de menţinere a păcii constituie un scut pentru a apăra regiunea de agresiunile externe”. În continuare, deputatul transnistrean subliniază faptul că Rusia a investit sute de milioane de dolari în economia transnistreană, iar regiunea consumă gaze naturale ruse fără să le plătească, în plus, bugetul funcţionarilor de stat şi cel pentru pensii este în întregime dependent de Federaţia Rusă.

Problema ucraineană

Soin subliniază în articolul său faptul că în prezent Transnistria este supusă unor mari presiuni datorită apariţiei conflictului ruso-ucrainean: guvernul de la Kiev nemaifiind dispus să tolereze existenţa unui conflict îngheţat la graniţa sa, având intenţia de a face orice posibil pentru a elimina avanpostul rusesc reprezentat de Transnistria. Deputatul transnistrean arată că pentru atingerea acestui scop, guvernul de la Kiev a pus pe picioare o blocadă economică destinată sufocării economice a Transnistriei.

Articolul din Nezavisimaia Gazeta arată că ”factorul ucrainean” va fi hotărâtor în determinarea soartei Transnistriei: o blocadă totală din partea Ucrainei. Soin acuză existenţa unei coordonări între guvernele de la Kiev şi Chişinău, coordonare care duce la sufocarea Transnistriei. ”Aeroportul din Chişinău a devenit singura cale de ieşire pentru elita transnistreană. Dacă şi aceasta va fi închisă, ce se va întâmpla?”, se întreabă Soin. Deputatul transnistrean crede că nu poate fi exclusă varianta în care Transnistria va fi invadată, în ciuda existenţei pacificatorilor ruşi – fără să spună totuşi din ce parte va veni acest atac.

Interviu pentru Regnum

Agenţia de ştiri Regnum a realizat recent un interviu cu Soin, referitor la discuţiile demarate la Chişinău cu privire la reprezentarea minorităţilor naţionale în Parlamentul Republicii Moldova. Recent, Congresul comunităţilor ruseşti din Republica Moldova s-a adresat candidatului la funcţia de premier, Iurie Leancă, cu solicitarea de a asigura prezenţa minorităţilor naţionale în viitorul Cabinet de miniştri. „Credem că este demult timpul ca în organele de stat să fie numiţi reprezentanţi ai diferitor minorităţi naţionale, inclusiv transnistreni”, a declarat pentru agenţia Regnum liderul organizaţiei, Valerii Klimenko.

Deputatul sovietului suprem de la Tiraspol, Dmitri Soin, liderul partidului Prorîv, a declarat pentru Regnum că însăşi ideea privind prezenţa diferitor minorităţi naţionale în cadrul Guvernului este bună. „Într-adevăr, de la începutul declarării independenţei Republicii Moldova, Executivul acestei ţări a fost unul mononaţional. Pot să presupun că şi astăzi e la fel. Aşa e natura puterii de la Chişinău din 90 încoace. Ea a fost concepută de la început ca să fie o construcţie mononaţională”, a declarat Soin. Tot el arată cu degetul spre autorităţile moldoveneşti „cărora nimeni nu le-a încurcat încă la începutul anilor ’90 să declare limba rusă a doua limbă de stat şi să integreze în structurile statului etnici ruşi, ucraineni, găgăuzi şi alte etnii minoritare”.

Temerile de la Chişinău

În opinia lui Soin, „elitele moldoveneşti pur şi simplu se tem de concurenţa pe care ar crea-o etniile străine şi nu le vor atrage la guvernare niciodată. Mai ales, nu îi vor admite pe «separatiştii» din Transnistria”. Totodată, politicianul de la Tiraspol nu înţelege de ce Klimenko i-a enumerat pe transnistreni de rând cu alte minorităţi naţionale din Republica Moldova, considerând aceasta „o mişcare neobinuită, din punct de vedere etnologic”. În acelaşi timp, chiar dacă Soin crede că „transnistrenii se formează treptat ca o naţiune civică, iar peste câţiva ani ar putea fi recunoscută la nivel politic şi ştiinţific”, el califică apelul lui Valerii Klimenko drept o utopie. „Acest lucru nu se va întâmpla prea devreme. Mai ales că, astăzi, contradicţiile geopolitice şi economice dintre Chişinău şi Tiraspol sunt foarte puternice. Chiar dacă, teoretic, în Guvernul de la Chişinău ar ajunge reprezentanţi ai Transnistriei, atunci ar fi vorba despre funcţionari pro-RM, a căror reputaţie în stânga Nistrului este scăzută. În rezultat, conflictul dintre cele două maluri s-ar agrava”, a concluzionat Dmitri Soin.  

Acuzaţiile împotriva lui Soin

În vara anului trecut Dmitri Soin a fost reţinut la Kiev de autorităţile ucrainene la cererea organelor judiciare din Republica Moldova. În luna octombrie 2014, postul Deutsche Welle aprecia că Dmitri Soin urma să fie extrădat în curând, însă acest lucru nu s-a mai întâmplat.

În anul 2013, Dmitri Soin a fugit de la Tiraspol la Odesa, susţinând că ar fi persecutat de noua conducere a republicii separatiste transnistrene. În timpul mandatului lui Evgheni Şevciuk, dosarul penal pe numele lui Soin a fost redeschis. De asemenea, în campania electorală, el a intrat în conflict şi cu fostul şef al securităţii transnistrene, Vladimir Antiufeev, care a ajuns mai apoi vicepremier în „republica populară Doneţk“ creată de separatiştii proruşi din Estul Ucrainei.

Aventurile trecutului

În 2004, politicianul de la Tiraspol a fost acuzat de Procuratura Generală a Republicii Moldova de mai multe omoruri. Soin susţine, însă, că dosarele penale au fost deschise la comandă politică, în urma conflictului deschis pe care l-a avut cu comuniştii moldoveni, prin intermediul publicaţiilor transnistrene pe care le deţine. „Eu nu mă ascund, duc o viaţă publică. Contactez mult cu jurnaliştii străini. Acest vestigiu al războiului rece mă împiedică să merg chiar şi în Republica Moldova, să plec în Europa. Cred că toate dosarele intentate în perioada războiului rece, indiscutabil, trebuie închise. Desigur, aş vrea să vizitez toate oraşele, inclusiv Chişinăul“, a declarat Dmitri Soin într-un interviu pentru Publika TV.

De asemenea, în 2005, numele lui a apărut într-un scandal legat de traficul de arme. Potrivit unei investigaţii a jurnaliştilor britanici de la „Sunday Times“, acesta a încercat să vândă rachete Alazan la un preţ de jumătate de milion de dolari.

Într-un alt interviu, pentru Realitatea TV, Soin a negat toate acuzaţiile, deşi a recunoscut o singură crimă, pe care ar fi comis-o în legitima apărare. „Sunt surse care susţin că sunt autorul a 30, 40, 50, 60 de crime şi chiar traficant de focoase nucleare. În realitate, a fost o întâmplare, în primii ani după război, când a fost atacat automobilul meu de o grupare criminală. Ca să împedic acest atac, am folosit arma şi am omorât atacatorul“, a povestit Dmitri Soin.

Extrădarea care nu a mai avut loc

Deutsche Welle transmite pe 10 octombrie 2014 că ”În următoarele zile, autorităţile ucrainene urmează să-l extrădeze Republicii Moldova pe pseudo-deputatul din regiunea transnistreană Dmitri Soin. Acesta a fost dat în urmărire internaţională de către procurorii moldoveni în baza a 10 capete de acuzare (Codul penal al Republicii Moldova): art. 139. - planificarea, pregătirea, declanşarea sau ducerea războiului; art. 141 - activitatea mercenarilor; art. 145 - omor intenţionat; art. 282 - organizarea unei formaţiuni paramilitare ilegale sau participarea la ea; art. 284 - crearea sau conducerea unei organizaţii criminale; art. 290 - purtarea, păstrarea, procurarea, fabricarea, comercializarea ilegală a armelor şi muniţiilor, sustragerea lor; art. 337 - trădarea de Patrie; art. 338 - spionaj; art. 339 - uzurparea puterii în stat; art. 346 - acţiunile intenţionate îndreptate spre aţâţarea vrajbei, diferenţierii sau dezbinării naţionale, etnice, rasiale sau religioase”.