Maia Sandu, la 33 de ani de la războiul de pe Nistru: A fost declanșat de Rusia pentru a ne slăbi, diviza și controla
0Lidera de la Chișinău, Maia Sandu, a afirmat că războiul de pe Nistru nu a fost unul ,,local, ci a fost declanșat de Rusia pentru a ne slăbi, diviza și controla”, subliniind că astăzi, la fel ca atunci, se încearcă ,,divizarea și ciocnirea” moldovenilor.
,,Pe 2 martie a început războiul de pe Nistru, dar luptele, atacurile au început mult mai devreme. Nu am vrut un război, dar l-am trăit. Nu am râvnit teritorii străine, dar am fost nevoiți să ne apărăm pământul nostru. 30 de mii de compatrioți au luptat, 321 de eroi și-au pierdut viața, o mie de persoane au fost rănite. Însă toți v-ați ridicat pentru a apăra Integritatea, Independența și Suveranitatea Republicii Moldova. Știu că mulți la început nu aveați nici arme; ați plecat doar cu bastoanele de cauciuc, dar tot v-ați ridicat să țineți piept separatiștilor”, a afirmat președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, în timpul evenimentelor organizate de Ziua Memoriei și Recunoștinței, în contextul împlinirii a 33 de ani de la începutul războiului de pe Nistru.
Lidera de la Chișinău a subliniat că tinerii trebuie să cunoască istoria, iar întreaga țară să nu uite ,,prețul enorm plătit pentru libertate și pace”.
,,Mai ales că azi, din nou, un război nemilos la doar câteva sute de km de noi ne arată că pacea nu este un dat. Acum, ca și în 1992, Rusia a declanșat un război ilegal, care omoară oameni și distruge țări. În 1992 moldovenii de pe ambele maluri nu-și doreau lupte. Avem datoria să spunem adevărul - conflictul de pe Nistru nu a fost un conflict local, ci a fost declanșat de Rusia pentru a ne slăbi, diviza și controla. Ca și atunci, se încearcă și azi divizarea și ciocnirea noastră. Dar ca și atunci, oamenii de pe ambele maluri nu au ce împărți - avem aceleași griji, aceleași nevoi, aceleași aspirații.Fie că trăim la Chișinău sau la Tiraspol, la Cahul sau la Tighina, la Soroca sau la Râbnița, cu toții vrem un lucru firesc: un viitor sigur pentru copiii noștri, o viață demnă, fără frică și fără lipsuri. Și vrem să fim liberi să ne construim acest viitor în pace! Moldova a stat dreaptă datorită oamenilor ca voi și va continua să stea dreaptă și neclinită. Am învățat din trecut și știm că unitatea noastră este cel mai solid scut împotriva celor care vor să ne vadă slabi, dezbinați și ușor de controlat”, a precizat Maia Sandu.
,,Test al rezistenței”
Președinta Republicii Moldova a solicitat din nou retragerea trupelor rusești de pe teritoriul țării sale, adică din regiunea separatistă transnistreană.
,,Vrem să fim un popor liber. Vrem ca Moldova să fie parte a lumii democratice, europene, unde viața este respectată, unde lucrurile se rezolvă prin dialog, nu prin armă, unde domnește buna înțelegere și pacea. Evenimentele din 1992 au fost un test al rezistenței și voinței poporului nostru. De atunci și până azi, am reușit să câștigăm admirația și încrederea lumii democratice. Suntem pe calea cea dreaptă și vom continua să mergem pe ea. Pentru ca niciun copil, niciun tânăr din țara noastră să nu fie nevoit să treacă prin tragedia unui război”, a conchis Maia Sandu.
Premierul Dorin Recean a menționat că ,,este de datoria fiecăruia să țină vie memoria evenimentelor din 1992 și să transmită generațiilor viitoare lecția de sacrificiu și curaj oferită de poporul nostru”.
„Pacea ne unește. Alegerea noastră este clară – un viitor al libertății, democrației și respectului pentru suveranitatea națională. Moldova este un stat suveran, iar trupele rusești trebuie să plece de pe teritoriul nostru”, a punctat șeful Cabinetului de miniștri.
Pentru a comemora eroii care au apărat independența și suveranitatea Republicii Moldova în războiul din 1992, liderii de la Chișinău au depus flori la monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt.
Marșul Memoriei
Ulterior, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, președintele Parlamentului, Igor Grosu, și prim-ministrul Dorin Recean, alături de veterani, rudele acestora, parlamentari și miniștri, au participat la Marșul Memoriei.
Războiul de pe Nistru a avut loc în perioada martie-iulie 1992 după destrămarea Uniunii Sovietice și declararea independenței Republicii Moldova. Datele oficiale arată că în conflict au participat peste 30.000 de persoane, printre care 300 de militari și civili au murit, iar alți 3.500 au fost răniți. De asemenea, zeci de persoane au dispărut.
Regiune separatistă susținută de Kremlin
Conflictul a încetat în urma unui acord de încetare a focului semnat la Moscova de președintele rus Boris Elțîn și președintele moldovean Mircea Snegur, care a stabilit crearea unei zone de securitate și a unui contingent de pacificatori ruși în regiune.
Deși s-a oprit în 1992, regiunea separatistă Transnistria a rămas o zonă autoproclamată independentă, nerecunoscută oficial de niciun stat, dar susținută militar și politic de Kremlin.
Se încarcă comentariile...
