Mafia rusă, liberă să-şi spele banii în Republica Moldova

0
0

Autorităţile n-au deschis niciun dosar penal pe marginea cazurilor de spălare de bani prin conturile de la Banca de Economii a două firme moldoveneşti, despre care a scris presa, deşi erau obligate să se autosesizeze

Oficialii din Republica Moldova nu încetează să vorbească despre faptul că băncile transnistrene ar fi implicate în operaţiuni de spălare de bani. „Grupări financiar-criminale locale şi străine folosesc sistemul bancar al regiunii transnistrene pentru fraude fiscale şi spălarea banilor. Astfel, separatismul bancar de pe malul stâng al Nistrului subminează securitatea economică a Republicii Moldova", declara zilele trecute Vadim Vrabie, vicedirectorul Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS).

Şi Dorin Drăguţanu, guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), susţine că există riscul ca prin intermediul băncilor din rmn să fie spălaţi bani. În acelaşi timp, riscul de implicare în operaţiuni de legalizare a banilor murdari este valabil şi pentru băncile moldoveneşti. Dovadă servesc mai multe cazuri înregistrate în ultimii ani, care nu au mai fost investigate, nefiind pornită vreo urmărire penală.

NICIUN DOSAR PE SPĂLARE DE BANI PRIN BĂNCI

Cel mai de rezonanţă caz este legat de spălarea banilor mafiei ruseşti prin intermediul a două firme din Republica Moldova. Astfel, în perioada 4-13 februarie 2008, în conturile Bunicon-Impex SRL şi Elenast-Com SRL, deschise la Banca de Economii, au fost transferate din Federaţia Rusă 52 de milioane de dolari. Din Moldova, banii au ajuns ulterior în conturile unor firme offshore, controlate de funcţionari ruşi, arată o investigaţie realizată de un grup de jurnalişti de la Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP). Ancheta ziariştilor descifra o parte din schemele criminale prin care au fost deturnate 5,4 miliarde de ruble din bugetul Rusiei în aşa-numitul „caz Magniţki". Beneficiarii reali ai acestor bani sunt câţiva funcţionari ruşi, implicaţi direct sau indirect în arestarea şi moartea lui Serghei Magniţki, avocatul companiei de investiţii financiare Hermitage Capital, care până în 2008 era unul dintre cei mai mari investitori străini în Rusia.

Mafia rusă a spălat zeci de milioane de dolari prin conturile de la Banca de Economii a două firme fantomă

Procurorii caută 380 de milioane dispărute de la Banca de Economii

Rusia interzice vizele pentru mai mulţi americani

Despre acest caz s-a scris cu un an în urmă, după care a urmat un amplu material publicat în august 2012 de mass-media din mai multe ţări, inclusiv din Republica Moldova. Autorităţile de la Chişinău au reacţionat însă foarte anemic la aceste informaţii. De exemplu, administraţia Băncii de Economii, controlată de stat, le-a trecut sub tăcere. Singura mişcare pare a fi faptul că, în luna august 2012, Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) a cerut Fiscului să efectueze o revizie financiară a activităţii firmei Bunicon-Impex SRL.
„Dacă inspectorii vor constata că a fost o evaziune fiscală, atunci ar putea fi iniţiată o cauză penală", a declarat Victoria Timuş, responsabilă de relaţii cu publicul la CNA. Totodată, ea a precizat că pe acest caz nu a fost intentat niciun dosar penal, pentru că „partea rusă trebuia să sesizeze autorităţile moldoveneşti privind faptul comiterii infracţiunii".

AUTORITĂŢILE ERAU OBLIGATE SĂ SE AUTOSESIZEZE

Autorităţile de la Moscova par a nu fi interesate de investigarea cazului, în schimb acest lucru a fost solicitat de firma americană de avocaţi Brown Rudnick (reprezintă interesele companiei Hermitage Capital), care a depus o cerere la CNA încă la 1 iunie 2012. Abia la 17 iulie 2012, Direcţia Generală Urmărire Penală a CNA a anunţat firma că „plângerea a fost înregistrată în Cancelarie". Şi atât.
Vlad Roşca, avocat la biroul EuroLegal (reprezintă interesele Brown Rudnick în Moldova) spune că nu se aştepta la un răspuns operativ, mai ales ţinând cont de reorganizările prin care trece CNA.

Avocatul remarcă însă faptul că autorităţile responsabile din ţara noastră erau obligate să se autosesizeze. „În cazul unor asemenea infracţiuni nu e nevoie ca cineva să ceară iniţierea unei anchete. Autorităţile sunt obligate să o facă din oficiu", a precizat Vlad Roşca. Ridică semne de întrebare şi tăcerea celor de la Banca de Economii. Victoria Timuş, responsabilă de relaţii cu publicul la CNA, ne-a informat că centrul n-a primit nicio sesizare de la această instituţie privind depistarea unor operaţiuni suspecte.
Şi asta în timp ce articolul 8 din Legea cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului (în varianta în vigoare din anul 2008) stipulează că „băncile sunt obligate să informeze imediat Centrul despre orice activitate sau tranzacţie suspectă, în curs de pregătire, de realizare sau deja realizată, iar datele privind tranzacţia suspectă sunt reflectate într-un formular special, care se remite CCCEC (CNA n.r.) în cel mult 24 de ore".

„Băncile trebuie să refuze efectuarea unor astfel de tranzacţii şi să sesizeze autorităţile."
Dorin Drăguţanu, Guvernatorul BNM

CAZUL INVESTPRIVATBANK

La finele lui 2008 - începutul lui 2009, prin tranzacţii de vânzare-cumpărare de acţiuni la Investprivatbank şi şase întreprinderi din Moldova, au fost spălate circa 1,5 miliarde de lei, bani ce veneau de la compania Petromservice, din România, care ulterior a ajuns în faliment. E vorba de firmele Magistrala şi Conmec din Bălţi, Agat, Semnal şi Mezon din Chişinău, precum şi Fabrica de Conserve din Coşniţa. O investigaţie realizată de autorităţile române arăta că pachetele de acţiuni la aceste companii erau procurate la preţuri de zeci de ori mai mari decât cele reale, iar banii, după ce treceau prin conturile mai multor firme, inclusiv din Moldova, se întorceau curaţi în băncile cipriote. Autorităţile de la Chişinău au început cercetarea cazurilor la finele anului 2011, doar după ce au fost sesizate de organele judiciare din România.

Află cum milionarul Sorin Ovidiu Vîntu şi-a spălat banii în Republica Moldova

Milionarul român Vîntu trimis în judecată pentru spălare de bani prin firme din Republica Moldova

Lista tranzacţiilor suspecte

Centrul Anticorupţie a aprobat în 2007 Ghidul tranzacţiilor suspecte. Potrivit documentului, sunt dubioase situaţiile când banii sunt retrași imediat după creditarea contului; sumele mari nu corespund cu activitatea desfășurată de client; un cont inactiv o perioadă devine brusc activ, fără o explicaţie plauzibilă; o tranzacţie are evident scopuri ilegale sau este lipsită de logică, din punct de vedere economic. Sunt luate la ochi și tranzacţiile de peste 500.000 de lei, precum şi cele derulate prin mai multe operaţiuni, în decurs de 30 de zile. CNA, SIS, CNPF, BNM, Fiscul și Vama trebuie să raporteze toate cazurile suspecte.

Republica Moldova


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri