Legile slabe au făcut posibil jaful miliardului la Chişinău

Scandalul miliardului furat nu ar fi avut loc dacă Republica Moldova ar fi pus în aplicare prevederile Acordului de Asociere cu UE, Transnistria ar trebui să iasă din autoizolarea pe care şi-a impus-o, iar confruntările politice de la Chişinău au frânat ritmul reformelor.

Şeful secţiei economice a Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău, Wicher Slagter, ne-a acordat un interviu în care expune viziunea sa asupra proceselor politico-economice prin care trece Republica Moldova.

Credeţi că întreprinderile din Republica Moldova sunt pregătite să facă faţă concurenţei din Uniunea Europeană?

În principiu da, depinde despre ce produse este vorba. Republica Moldova déjà export destul de mult în Uniunea Europeană, mai mult de jumătate din exporturi merg către UE, iar aceste bunuri sunt destul de competitive. Dacă ne uităm la structura exporturilor, acestea sunt alcătuite în principal din produse agricole, ceea ce este logic. De asemenea avem unele produse de industrie uşoară. În acest domeniu Republica Moldova este competitivă. Există de asemenea câteva companii care produc echipamente avansate care sunt exportate către UE. Trebuie să spun că pentru a creşte exporturile către UE va fi nevoie ca producătorii să îşi îmbunătăţească standardele de calitatea. Este vorba de ambalaje, distribuţie, depozitare, marketing – astfel de aspect trebuie dezvoltate pentru a rămâne competitive pe piaţa europeană. Concurenţa este o chestiune legată de preţuri şi calitate – atâta vreme cât Republica Moldova reuşeşte să exporte bunuri la preţuri mai mici de calitate ridicată va rămâne competitive.

VIITORUL COMERŢULUI TRANSNISTREAN

Una din chestiunile centrale ale Republicii Moldova este Transnistria. La sfârşitul acestui an preferinţele economice pentru Transnistria vor fi anulate?

Aşa este, la sfârşitul acestui an preferinţele de export pentru Transnistria vor fi încheiate. Ar trebui să fie înlocuite de preferinţele comerciale stabilite în cadrul DCFTA. În orice caz, asta înseamnă că va trebui să găsim un mecanism prin care DCFTA să fie aplicat în Transnistria. Asta va fi o chestiune complicată. În acest moment ne aflăm în plin proces de dezvoltare a unui mecanism de implementare a DCFTA în Transnistria care va permite întreprinderilor din Transnistria să continue să exporte în Uniunea Europeană. Este o chestiune foarte importantă pentru Transnistria, deoarece UE este cea mai mare piaţă, mult mai mare decât Rusia. UE este foarte importantă pentru Transnistria, dar bineînţeles, asta înseamnă că şi Transnistria ar trebui să întreprindă anumite reforme în schimbul accesului preferenţial la piaţa UE. Iar în acest moment nu este clar dacă partea transnistreană va fi fi capabilă şi va dori să facă aşa ceva. Suntem în plin proces de construire a unui mecanism care, trebui să adaug, va trebui să fie făcut cu Republica Moldova, deoarece Republica Moldova este parte semnatară a Acordului de Asociere. Nu va exista un acord separat cu partea transnistreană.

TRANSNISTRIA AR TREBUI SĂ RENUNŢE LA AUTO-IZOLARE

Cum vedeţi situaţia economică din Transnistria în acest moment?

Există două genuri de probleme: probleme structurale şi probleme legate de această perioadă. În cea de-a doua categorie intră contextul regional, nesiguranţa regională, atât Moldova cât şi Ucraina întăresc împreună controlul asupra comerţului de-a lungul graniţei comune şi asta afectează capacitatea Transnistriei de a importa şi a exporta. Trebuie să subliniez că nu este o blocadă, Transnistria este capabilă să exporte şi să importe însă trebuie să respecte anumite reguli şi proceduri. Nu există o blocadă economică, este corect ca aceste controale întărite să existe. Într-adevăr, exporturile transnistrene din acest an au scăzut comparativ cu anul trecut, însă este vorba şi de tendinţele generale ale regiunii.

Problemele structurale: Transnistria este un centru major pentru anumite industrii grele, însă trebuie să adăugăm că mare parte din infrastructura industrială din Transnistria este foarte veche şi foarte ineficientă. Astfel, pentru a supravieţui din punct de vedere economic Transnistria va trebui să îşi actualizeze infrastructura industrială şi va avea nevoie în primul rând de acces la piaţe externe, are nevoie de comerţ deoarece este foarte dependentă de comerţ şi va trebui să îşi reînnoiască infrastructura industrială pentru care are nevoie de investiţii majore. Aş spune că auto-izolarea politică a Transnistriei va face dificil comerţul, dacă nu imposibil şi va împiedica atragerea investiţiilor de care este nevoie pentru renovarea infrastructurii industriale. Transnistria are un interes economic de a ieşi din izolarea pe care şi-a auto-impus-o. 

REFORMELE FRÂNATE DE NESIGURANŢA POLITICĂ

La începutul acestui an partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova au înaintat un document în care anunţau ţintele de reformă pentru fostul guvern condus de Chiril Gaburici. Guvernul s-a schimbat, aceste recomandări mai sunt valabile?

Da, sunt valabile. Am discutat acest lucru cu guvernul Republicii Moldova şi recomandările pentru reforme sunt valabile. Ne bucurăm să vedem că actualul guvern intenţionează să ducă mai departe aceste reforme, a invitat o misiune a Fondului Monetar Internaţional pentru a discuta un nou program FMI. Am văzut programul de guvernare care este în acord cu documentul ce a fost prezentat guvernului anterior. Sperăm că noul guvern va continua pe această cale şi va duce la îndeplinire reformele recomandate de partenerii de dezvoltare.

Cum apreciaţi nivelul reformelor din februarie până acum?

Aş spune că ritmul reformelor a fost încetinit în urma nesiguranţei politice, fostul guvern a durat mai puţin de jumătate de an şi nu au avut prea mult timp pentru implementarea reformelor, după aceea am avut o lungă perioadă de negocieri pentru alcătuirea noului guvern. Cred că mult timp valoros a fost pierdut din cauza nesiguranţei politice. Sperăm că noul guvern va folosi timpul pentru umplementarea reformelor necesare. Trebuie să adaug că mare parte din aceste reforme trebuie puse în practică deoarece fac parte din Acordul de Asociere.

EMBARGOURILE RUSE IMPUSE POLITIC

Produsele agricole din Republica Moldova sunt bune pentru UE, dar nu sunt bune pentru Federaţia Rusă. Sunt fundamentate embargourile impuse de Rusia?

Este greu de crezut că consumatorii ruşi sunt expuşi unor pericole mai mari decât consumatorii europeni sau că guvernul Rusiei este mai îngrijorat de sănătatea consumatorilor decât guvernele UE. Credem că restrciţiile şi embargourile impuse asupra produselor agricole sunt motivate politic. Nu există nici o bază ştiinţifică pentru ele, de fapt chiar au reluat importurile de produse agricole din Găgăuzia şi Transnistria, ar trebui să presupunem că produsele din Găgăuzia şi Transnistria sunt mai sigure decât cele din restul Republicii Moldova? Bineînţeles, asta este o glumă. Ruşii nu pot să creadă în mod serios că produsele din Găgăuzia şi Transnistria sunt mai sigure decât cele din restul Republicii Moldova. 

SCANDALUL BĂNCILOR DEVALIZATE

Sectorul bancar din Republica Moldova traversează o perioadă dificilă. Ce ar trebui făcut pentru a curăţa sectorul bancar, pentru a avea un sector bancar de încredere?

Trebuie să ne uităm mai întâi la sarcinile imediate. Prima este lichidarea celor tre bănci care nu sunt sustenabile şi câtă vreme aceste bănci continuă să existe ele vor secătui finanţele publice şi economia. Ar trebui lichidate cât mai curând posibil. Din fericire, noul guvern a declanşat procesul de lichidare a băncilor, ceea ce constituie o parte importantă a condiţiilor pentru un program FMI. Mai sunt şi alte lucruri care trebuie făcute, fondurile din aceste bănci trebuie transferate într-un mod transparent, este foarte important ca autorităţile să continuie investigaţiile asupra a ceea ce s-a întâmplat, atât la bănci cât şi în instituţiile publice care erau responsabile pentru supravegherea sistemului bancar. Există indicii că a fost comisă o fraudă la scară mare şi că unele autorităţi publice au fost foarte neglijente în exercitarea atribuţiilor lor şi este nevoie de o investigaţie care să arate ce s-a întâmplat, cum s-a întâmplat şi cine este responsabil, apoi în funcţie de responsabilitatea fiecărei persoane ar trebui să existe puneri sub acuzare şi condamnări ale celor care au comis sau au facilitat această fraudă. Vrem să vedem continuarea investigaţiilor, vrem să vedem continuarea punerilor sub acuzare şi a condamnărilor. Câtă vreme nu se întâmplă toate acestea este foarte dificilă recâştigarea încrederii. Pe de altă parte este nevoie de recuperarea pagubelor, pe cât posibil trebuie recuperate.

REFORME PENTRU CURĂŢIREA SISTEMULUI BANCAR

Acestea sunt sarcinile imediate, însă nu este de ajuns. Întregul sector bancar ar trebui stabilizat şi restructurat, de asemenea ar trebui să existe un program pentru îmbunătăţirea administrării băncilor. Aceste lucruri s-au petrecut şi datorită faptului că nu a existat o administrare bună a băncilor. Directorii băncilor au folosit banii deponenţilor ca pe proprii lor bani şi i-au dat cu împrumut unor oameni şi instituţii favorizate fără să ţină seama de viabilitatea economică, ceea ce constituie o proastă administrare. O bancă funcţională nu ar face aşa ceva, ar exista un sistem de apreciere a riscurilor şi pentru luarea deciziilor pentru împrumuturi, pentru monitorizarea acestui proces. O bancă nu este un bancomat privat pentru anumiţi oameni. Însă aşa s-a întâmplat până acum, iar acest lucru constituie rezultatul unor probleme structurale în procesul de luare a deciziilor bancare.

Alt lucru foarte important este existenţa unui comitet de supraveghere. Aş vrea să subliniez aici două aspecte. În primul rând transparenţa acţionariatului. Multe bănci au fie o structură neclară a proprietăţii, unii dintre proprietari sunt companii off-shore şi nu ştim cine este beneficiarul final, iar în alte cazuri sunt acţionari minoritari, însă este clar că aceştia sunt coordonaţi şi acţionează împreună. Deci există problema transparenţei acţionariatului şi a beneficiarilor finali, iar asta nu ar mai trebui să fie posibilă într-un nou cadru legislativ care nu ar trebui să mai permită ascunderea proprietarului. Asta este o problemă de reparare a cadrului legislativ.

Ar mai trebui să existe un sistem adecvat pentru existenţa comitetelor de supraveghere. Într-o bancă bine administrată există un sistem de supraveghere şi apreciere a riscurilor care trebuie verificate de o bancă supervizoare ce trebuie să apere interesele acţionarilor. Şi această problemă poate fi remediată prin fixarea cadrului legal. Acest cadru legal poate fi refăcut în urma Acordului de Asociere, deoarece Acordul de Asociere prevede adoptarea unor directive europene pentru sectorul financiar şi serviciile financiare care vor include şi adoptarea unor legi care să aducă legile în concordanţă cu elementele de bază ce guvernează sistemul internaţional bancar, în primul rând standarde foarte înalte pentru controlul intern.

LEGISLAŢIA EUROPEANĂ NU PERMITE FRAUDE

Dacă aceste elemente ar fi fost implementate în Republica Moldova, solicitările europene pentru sistemul bancar, atunci acest scandal nu ar fi avut loc. Cred că este clar: acest scandal s-a putut petrece datorită unui cadru legal depăşit şi defectuos, ca şi a unor instituţii publice de verificare foarte slabe. Dacă Moldova ar fi implementat directivele şi standardele europene, toate acestea nu s-ar fi petrecut. Adoptarea standardelor europene va fi foarte importantă pentru prevenirea unor crize şi scandaluri asemănătoare în viitor. Vedem aici cum Acordul de Asociere este foarte important pentru cetăţenii Republicii Moldova, deoarece îi va proteja împotriva bancherilor prădători. Moldova este obligată prin Acordul de Asociere să adopte legislaţia europeană pentru sectorul financiar şi astfel va fi stabilizat sistemul financiar. Este un drum lung însă procesul a început deja.